Considerată drept cea mai bine vândută romancieră din toate timpurile, despre Agatha Christie se spune că operele sale au fost traduse în peste 100 limbi din întreaga lume, iar vânzările au depăşit 2 miliarde de exemplare pe întreg mapamondul.

Joi, 12 ianuarie, se împlinesc 45 de ani de la decesul uneia dintre cele mai apreciate scriitoare de romane polițiste. În afara operei sale impresionante, există câteva detalii mai puțin știute despre existența sa.

Nu suporta aglomerația, marmelada și suferea de disgrafie

De exemplu, la un an de la moartea sa, a apărut o carte autobiografică „Agatha Christie: An Autobiography”, care a dezvăluit cam tot ce-i făcea plăcere și tot ce-i displăcea. Se spune că scriitoarea nu suporta aglomerația, înghesuiala, vorbitul tare, gălăgia, petrecerile, fumul de țigară, băutura, marmelada, stridiile, picioarele păsărilor sau păsările în sine. De asemenea, biografii scriitoarei au fost profund preocupaţi de un amănunt foarte important al carierei acesteia: Agatha suferea de disgrafie. Este o tulburare de învățare care afectează abilitățile de scriere, astfel că s-a pus problema dacă nu cumva ea „și-a scris” toate romanele remarcabile dictându-le, în fapt, altcuiva, relatează radioromaniacultural.ro.

S-a apucat de scris în urma unui pariu pus cu sora ei, care susţinea că Agatha nu va putea scrie un roman bun, însă nici când va deveni celebră nu se va considera în primul rând scriitoare, ea obişnuind să scrie pe formulare, în dreptul profesiei, “mamă de familie”.

A lucrat într-o farmacie

În anii Primului Război Mondial, ea va lucra la un spital, apoi într-o farmacie – o experiență importantă pentru că aici a învățat foarte multe lucruri despre otrăvuri și efectele acestora asupra corpului uman. Această perioadă îşi va pune amprenta asupra viitoarelor sale romane poliţiste, fiindcă multe crime din cărțile sale se vor realiza prin otrăvire.

În anul 1920, publică primul ei roman, „Misterioasa Afacere de la Styles” – prezentându-l cititorilor, pentru prima dată, pe celebrul său personaj, detectivul belgian Hercule Poirot, devenit erou al unei lungi serii de romane şi povestiri, avea să apară în încă 33 de alte romane și 54 de povestiri scurte ale autoarei.

Interesant este faptul că acest prim roman a fost primit atât de prost de public, încât vânzările au fost aproape de zero, iar autoarea nu a câștigat nici măcar un penny din drepturile de autor.

Cea mai bună carte polițistă din istorie

Au urmat, apoi, în 1922, „Adversarul secret”, „Crima de pe terenul de golf”, publicată în 1923, „Omul în costum maro” (1924), „Secretul de la Chimneys” (1925) şi „Cine l-a ucis pe Roger Ackroyd” (1926) – roman devenit, în timp, cea mai bună carte poliţistă din istorie.

În anul 1926, după ce îşi va pierde şi mama, descoperă că soţul ei o înşela, ulterior acesta mărturisind că este îndrăgostit de altă femeie, pe nume Nancy Neele, și dorește să divorțeze.

Cum și-a înscenat "moartea"

Legat de acest subiect, în urma unei discuții aprinse cu soțul său, Agatha dispare de acasă, nu înainte de a anunța Poliția că se teme pentru viața sa. Christie a dispărut la 3 decembrie 1926, mașina ei a fost găsită abandonată, iar Archibald a devenit imediat suspect.

Acest moment a creat un interes deosebit din partea presei, însă Agatha va fi găsită, 11 zile mai târziu, într-un hotel din Harrogate, în Yorkshire, unde se cazase sub numele de „Teresa Neele”, din Cape Town – o aluzie clară la numele amantei soţului ei. Ea nu va dezvălui niciodată motivele pentru care a ales să „dispară”, însă presa a speculat că a trecut printr-o depresie adâncă. Mai plauzibil a fost faptul că, din răzbunare față de soțul său, a ales să-şi însceneze moartea – o acţiune demnă de cele imaginate de ea în romanele sale – , spre umilirea publică a acestuia. În cele din urmă, căsătoria ei se va încheia cu un divorţ, în anul 1928.

După divorţ, Agatha Christie a început să călătorească prin lume, ajungând până la Istanbul cu un Orient-Express, iar mai apoi, la Bagdad, îl va cunoaşte pe cel care avea să-i devină cel de-al doilea soţ, în anul 1930, Max Mallowan, un profesor de arheologie mai tânăr cu 14 ani decât ea. Alături de soţul ei, va avea ocazia să călătorească foarte mult, în diverse expediții științifice, va scrie cu înverşunare şi va câştiga sume considerabile, pe care va alege, însă, să le ofere, în mare parte, unor persoane aflate în dificultăţi financiare.

Ca o aluzie la relaţia cu cel de-al doilea soţ, Agathei Christie îi este atribuită o frază care a rămas celebră: „Cel mai bun bărbat pentru o femeie este un arheolog, pentru că pe măsură ce ea îmbătrânește el devine tot mai interesat de ea”…

A scris și romane de dragoste

Agatha Mary Clarissa, Lady Mallowan, (născută Miller; 15 septembrie 1890 – 12 ianuarie 1976), cunoscută ca Agatha Christie, a fost o scriitoare engleză de romane, povestiri scurte și piese de teatru polițiste . A scris și romane de dragoste sub pseudonimul Mary Westmacott, dar acestea sunt mai puțin cunoscute, neavând același succes la public.

Operele sale, îndeosebi cele ce au ca personaje principale pe Hercule Poirot sau Miss Jane Marple, au făcut ca Agatha Christie să fie numită „Regina Crimei”, ea fiind considerată unul dintre cei mai importanți și inovativi autori ai genului. Agatha Christie a fost numită de către Guinness Book of World Records, printre alții, ca cel mai vândut scriitor al tuturor timpurilor, împreună cu William Shakespeare.

Agatha Christie a murit la 12 ianuarie 1976, la vârsta de 85 ani, din cauze naturale, la reședința Winterbrook de lângă Wallingford, în Oxfordshire. A fost înmormântată în cimitirul bisericii St. Marydin Cholsey.