Blocajul din Justiție e prezentat de magistrați ca acțiune de protest, dat fiind că n-au voie să facă grevă, marea nemulțumire fiind reforma pensiilor speciale, adică veniturile care în cazul unor pensionari ajung și la peste 40.000 de lei.

Mai multe instanțe din țară – tribunale, Curți de Apel și judecătorii –, precum și parchetele de pe lângă acestea, au anunțat că încep o acțiune de protest prin care suspendă activitatea, cu excepția cauzelor urgente și a audiențelor. De altfel, CSM a luat act de deciziile unor adunări generale ale acestor instanțe și s-a solidarizat cu ele. Mai mult, Sindicatul Național al Grefei Judiciare DICASTERIAL a anunțat că personalul auxiliar din magistratură va avea activitatea redusă și a cerut ca până pe 26 iunie premierul să discute cu organizația sindicală.

Deși e blocaj în Justiție, nicio entitate nu a folosit cuvântul grevă, fiind preferată nuanța de protest prin amânarea cauzelor. Motivul e faptul că magistrații nu au voie să facă greve. Articolul 63 din Legea privind soluţionarea conflictelor de muncă stipulează clar: „Nu pot declara grevă: procurorii, judecătorii, personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi al unităţilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Român de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, personalul militar încadrat în Ministerul Justiţiei, precum şi cel din unităţile din subordinea acestuia”.

De asemenea, apare problema privind cine ar urma să judece o acțiune grevistă. În mod normal, unitatea care e afectată de încetarea lucrului sesizează judecătoria de pe circumscripția teritorială unde e sediul, iar aceasta se pronunță în maximum trei zile pe cauză. Așadar, conducerea unei instanțe judecătorești ar trebui să sesizeze exact pe colegii de breaslă.

Protestul spontan, legal, greva – nu

Cu o explicație a venit și avocatul Veronel Rădulescu, întrebat dacă greva este legală. „Dacă se consideră protest spontan, da (n.r.- este legal), că nu este o acțiune grevistă. Aceea trebuie făcută într-o anumită procedură. Protestul spontan se mai întâmplă și în alte domenii”, a explicat Rădulescu, reprezentant al unei categorii socio-profesionale care interacționează îndeaproape cu magistrații.

Avocatul a dat și un exemplu: „Au decis adunările generale să organizeze un protest spontan, dar fiecare la rândul lui. Nu s-a organizat la nivel național. Fiecare instanță hotărăște. Eu de exemplu sunt la Tribunalul Vâlcea. Aici nu este protest și se judecă dosarul. Din punctul meu de vedere nu există o problemă de legalitate”.

La rândul său, Andreea Ciucă, președinta Asociației Magistraților din România, a punctat că nu are loc o grevă, ci o amânare a judecării unor cauze. „Adunările Generale ale Judecătorilor au stabilit amânarea cauzelor, cu excepția cauzelor care au caracter urgent, enumerând și obiectele acelor cauze cu caracter urgent. Prin urmare, este vorba despre o amânare a judecării cauzelor, adică completul de judecată intră în sală și dispune amânarea judecății cauzelor și dispune citarea părților pentru termenul următor sau constată că părțile au termen în cunoștință. Această amânare a judecării cauzelor este de competența judecătorului, este o instituție prevăzută atât în Codul de Procedură Civilă, cât și în Codul de Procedură Penală”, a precizat magistratul pentru „Adevărul”. Mai mult, Ciucă a subliniat că unele instanțe funcționează cu jumătate de personal și că anumite autorități din magistratură nu fac decât să facă o selecție a cazurilor care oricum nu ar urma să fie judecate, pentru că în două săptămâni începe vacanța.

„Eu pot să vă spun că amânarea judecării cauzelor este o prerogativă legală a judecătorilor și oricum în luna iunie cauzele care nu aveau caracter urgent se amânau pentru tot ceea ce v-am spus, din perspectiva resurselor umane, se amânau pe septembrie. Dacă există amânarea judecării cauzelor din iunie pe septembrie, sărind în mod legal perioada vacanței judecătorești. Dacă există situații în care instanțele amână cauzele chiar în timpul anului pentru că nu pot face față din cauza volumului de activitate și nu putem sări acest lucru. Noi arătăm doar vârful cauzei, asta nu înseamnă că judecătorii dorm sau că sunt dezinteresați de situația lor”, a mai afirmat Andreea Ciucă.

Modificările avute în vizor

O prevedere importantă din proiectul aflat la Parlament este creșterea vârstei de pensionare a magistraților, de la 50 de ani la 60 de ani, până în 2035. Baza de calcul rămâne la 80% (spre deosebire de alte categorii unde este de 65%) din media veniturilor brute realizate în ultimele luni înainte de data pensionării. Pentru cei pensionați până la 31 decembrie 2023, raportarea e la 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. După 1 ianuarie 2024, perioada de raportare de 12 luni începe să crească, gradual, până în 2043, când ajunge la ultimele 300 de luni.

Perioada permisă ca asimilată (adică având o vechime în altă profesie juridică – notar, avocat etc.) scade treptat până în 2029, când nu va mai fi permisă. Mai precis, dacă în 2024 va mai fi permisă o perioadă asimilată de cinci ani, de la an la an va fi diminuată această perioadă. Totodată, nicio pensie nu va mai putea să depășească venitul obținut în perioada de cotizare, adică din timpul activității în câmpul muncii.

În legătură cu toate aceste prevederi, CSM a transmis că magistrații vor o regândire în special a reglementărilor legate de ieșirea la pensie, adică „o metodă reală de etapizare a creșterii vârstei de pensionare, pe o perioadă de timp rezonabilă”. Așadar, nu sunt de acord cu creșterea etapizată în doar zece ani a vârstei de pensionare.

Campionii pensiilor speciale

Valoarea brută a celei mai mari pensii speciale din România , din prezent, se ridică la 50.359 de lei și e acordată unui fost magistrat, potrivit unui răspuns al Casei Naționale de Pensii pentru „Adevărul”. E singura pensie specială care sare de 50.000 de lei, în condițiile în care următoarele pensii sunt de 48.015 lei (poziția a doua), 46.827 de lei (poziția a treia), 44.904 lei (poziția a patra), 44.143 de lei (poziția a cincea). Toate acestea sunt tot ale unor foști magistrați.

Prima pensie care nu aparține unui fost magistrat este cea a unui fost pilot (în valoare de 41.478 de lei, a 13-a ca valoare, potrivit datelor CNPP). De altfel, în primele 20 de pensii speciale ca valoare, doar două sunt ale unor foști piloți, în timp ce 18 sunt ale unor foști magistrați. Primele 18 pensii speciale din „top” depășesc 40.000 de lei, în timp ce pensia specială cu numărul 20 ca venit e de 39.922 de lei brut.

Cei mai mulți pensionari speciali, potrivit datelor din luna mai, îi regăsim în rândul foștilor magistrați, în număr de 5.252, iar media veniturilor pe care le primesc este de 21.555 de lei.

Cazuri concrete de pensii foarte mari

Două cazuri concrete, de beneficiari ai unor pensii foarte mari, găsim chiar la Ministerul Justiției, în rândul secretarilor de stat. De exemplu, Nelu Ciobanu, fost procuror militar, a încasat în anul fiscal 2022 suma de 420.066 de lei, bani care reprezintă „drepturi de pensie, care includ și drepturi în urma actualizării și revizuirii pensiei”. Practic, avem o medie de 35.051 de lei, bani în mână. Același om a mai încasat în 2022 suma de 97.350 de lei de la Ministerul Justiției și 43.396 de lei de la Institutul Național al Magistraturii, cei din urmă fiind „venituri salariale restante”.

Celălalt pensionar de la nivelul conducerii MJ este George Cătălin Șerban (fost judecător), tot secretar de stat. 302.592 de lei a încasat drept pensie pentru 2022 Șerban, iar veniturile i-au fost rotunjite de salariul de la MJ, în valoare totală de 116.808 lei, alți 62.099 de lei restanțe salariale de la Tribunalul Călărași, precum și 14 lei de la CSM, tot „drepturi salariale restante”. Așadar, media lunară a pensiei lui Șerban a fost de 25.216 lei.