Marta Kos își anulează vizita în Serbia după onorurile aduse lui Ratko Mladić
Deplasarea de lucru a reprezentantei Comisiei Europene era stabilită pentru intervalul 9-10 septembrie, un demers de rutină în contextul statutului de țară candidată la aderare pe care îl deține Serbia. Pe lângă întrevederile diplomatice, Kos urma să ia parte la o conferință organizată de institutul slovac GLOBSEC, conform informațiilor transmise de Radio Free Europe . Totuși, evenimentele recente de la Belgrad au determinat Bruxellesul să transmită un semnal dur.
Reacția a survenit după ce o aeronavă oficială a guvernului de la Belgrad a adus în țară rămășițele pământești ale lui Mladić, predate pe 3 septembrie pe aeroportul Rotterdam Haga. La sosire, sicriul acoperit cu steagul național al Serbiei a fost coborât de militari. În avionul sosit din Țările de Jos s-a aflat și ministrul sârb al Justiției, Nenad Vujic, care a călătorit alături de rudele fostului general.
Comisarul pentru Extindere a explicat pe rețeaua socială X rațiunea blocării vizitei, subliniind că omagierea unei persoane condamnate pentru orori de război contravine spiritului integrării europene: „Glorificarea care însoțește moartea sa este incompatibilă cu valorile pe care se construiește parcursul european. Acest parcurs presupune confruntarea cu trecutul, reconciliere autentică și respectarea victimelor crimelor de război”. Kos a adăugat tranșant: „Valorile care stau la baza viitorului nostru comun nu sunt negociabile. În acest context, am decis să nu efectuez vizita planificată în Serbia în acest moment”.
Poziția fermă a oficialului european nu a fost o surpriză absolută. Într-o luare de poziție anterioară, exprimată la Dublin, Marta Kos avertizase deja că tratamentul aplicat acestei înmormântări reprezintă o piatră de încercare pentru autoritățile de la Belgrad: „Nu este vorba doar despre partea tehnică, despre ceea ce fac în procesul de aderare... este vorba despre modul în care se aliniază valorilor noastre”.
Ratko Mladić a încetat din viață pe 27 august, la 84 de ani, într-o unitate medicală a penitenciarului ONU din Haga. Acesta executa o pedeapsă de detenție pe viață dictată în 2017 de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, instanță care l-a găsit vinovat de genocid, crime împotriva umanității și nerespectarea cutumelor de război. Începând cu 1992, Mladić a fost la comanda forțelor armate ale sârbilor bosniaci, sub conducerea sa fiind ocupate teritorii vaste din Bosnia și Herțegovina. Trupele sale au ținut capitala Sarajevo sub asediu vreme de peste trei ani, terorizând populația civilă prin bombardamente sistematice și tiruri de lunetiști, și au orchestrat masacrul de la Srebrenica din 1995, soldat cu executarea a peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani.
Pregătirile de înhumare continuă să stârnească valuri de indignare pe plan internațional. Dacă inițial ministrul Justiției afirmase că Mladić va primi onoruri depline de stat, la conferința de presă din 4 septembrie Nenad Vujic a nuanțat discursul în replică la criticile europene. El a subliniat că autoritățile se vor „asigura că totul se va desfășura pașnic și cu demnitate”, ținând cont de solicitările familiei.
Fiul defunctului, Darko Mladić, a confirmat în cadrul aceleiași conferințe că tatăl său va fi îngropat în cimitirul Topčider din Belgrad. Acesta s-a adresat simpatizanților, cerându-le să evite orice formă de provocare, să utilizeze transportul public și să mențină o atmosferă demnă și lipsită de incidente.
Ideea ca Serbia să organizeze funeralii oficiale pentru un criminal de război a atras condamnări severe atât din Europa, cât și de peste ocean. Din Statele Unite, congresmanul republican Joe Wilson a criticat deschis atitudinea conducerii sârbe într-o postare pe X din 31 august: „Este de neconceput ca Vučić să plănuiască să-l înmormânteze pe criminalul de război Mladić cu onoruri. Este ca și cum Germania i-ar acorda onoruri de stat lui Hitler”.
Un mesaj similar a venit pe 4 septembrie și de la Thomas Byrne, ministrul pentru Europa din Irlanda, țară aflată la șefia rotativă a Consiliului UE. Byrne a avertizat că omagierea oferită de oficiali guvernamentali și o eventuală ceremonie de stat sunt inacceptabile: „Este cu siguranță timpul să îngropăm trecutul și să muncim pentru reconciliere și să continuăm acest proces în regiune. Dar să nu existe nicio îndoială: ceea ce se întâmplă (în Serbia) continuă să rănească oamenii, în special în regiune, dar și în unele state membre ale Uniunii Europene”.
În aceeași zi, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, s-a declarat profund revoltat de manifestările publice de cinstire a memoriei fostului general, făcând apel la autorități să înceteze omagierea criminalilor condamnați și să apere demnitatea victimelor prin respectarea deplină a justiției.
Explorează subiectele:

