Masacrul de la Fântâna Albă - în atenția comunității științifice din România și Ucraina

Masacrul de la Fântâna Albă - în atenția comunității științifice din România și Ucraina

Trimisul special AGERPRES, Gina Ștefan, transmite: Masacrul de la Fântâna Albă, comis în data de 1 aprilie 1941, când peste 3.000 de români au fost uciși de grănicerii sovietici, întrucât vroiau să treacă granița în România după anexarea Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, a fost analizat vineri, de reprezentanți ai comunității științifice din România și Ucraina, în cadrul unui eveniment organizat de Centrul de Studii Românești, din cadrul Universității din Cernăuți, în parteneriat cu Asociația Convergențe Europene.

Profesori universitari, cercetători, urmași ai victimelor dar și oameni politici au vorbit despre contextul istoric în care a avut loc tragedia de la Fântâna Albă, au prezentat mărturii ale martorilor și au punctat atât importanța unui dialog comun româno-ucrainean pe această temă, cât și necesitatea aprofundării cercetărilor științifice de calitate, astfel încât să se afle cu exactitate numărul victimelor, numele acestora, dar și cine se face vinovat de această tragedie despre care 'există mai multe întrebări decât răspunsuri'.

Directoarea Centrului de Studii Românești, Liubov Melniciuc, a arătat că această manifestare se află la a doua ediție și are rolul atât de a-i comemora pe cei care au murit în pădurea de la Varnița, fără să fi avut nicio vină, cât și de a aduce acest subiect în atenția publicului larg, pentru a nu permite ca astfel de drame să se mai repete.

Consulul general al României la Cernăuți, Eleonora Moldovan, a punctat faptul că regimul comunist a avut consecințe negative în memoria oamenilor, atât în România și în Ucraina, și consideră că este important ca membrii comunității academice din cele două țări să se întâlnească pentru a avea un dialog punctual, axat pe tragediile din istoria noastră comună.

Diplomatul româm a amintit de faptul că, în ultima perioadă, subiectul masacrului de la Fântâna Albă capătă vizibilitate: a crescut numărul cercetătorilor care aleg să scrie articole științifice pe această temă, mai mulți tineri din Cernăuți au avut inițiativa de a distribui în spațiile publice materiale cu informații despre ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 76 ani, în timp ce reprezentanții României la Bruxelles au făcut cunoscută această tragedie colegilor lor din celelalte țări europene.

Profesorul universitar Serghei Hakman, doctor în istorie, a vorbit de contextul geopolitic în care s-a petrecut masacrul de la Fântana Albă după anexarea din 1940, atunci când 'frontiera s-a schimbat cu sânge', iar familii întregi s-au trezit în alt stat, unde nu cunoșteau limba, iar oamenii au fost despărțiți de rude și de prieteni printr-o 'cruzime fără seamăn a bolșevicilor'.

În timpul dezbaterilor s-a punctat, în repetate rânduri, că încercarea românilor de a trece granița la 1 aprilie 1941 a fost provocată de serviciile speciale sovietice, pentru a micșora rândurile populației pro-române din zonă.

La acea dată, o coloană de câteva mii de români care aflaseră că pe 1 aprilie 'se deschid granițele' către România au pornit spre noua frontieră purtând un steag alb, semn că mișcarea era pașnică, dar și icoane și prapuri din biserică. Când au ajuns la Varnița, au fost somați de grănicerii sovietici să se oprească și, pentru că nu au făcut-o, au fost secerați cu mitralierele. Numărul victimelor nu se cunoaște nici până acum, dar mărturiile sunt cutremurătoare: apa Siretului era roșie, numărul trupurilor aruncate în gropile comune era foarte mare, iar pământul se cutremura căci o parte dintre cei aruncați sub pământ erau răniți, încă în viață.

'Nu putem vorbi de o cifră exactă, dar au fost foarte multe victime, îngropate în mai multe gropi comune. Unii oameni au fost îngropați de vii și s-a turnat peste ei var nestins, pentru a le provoca dureri și mai mari', a spus cercetătorul Serghei Hakman.

El a vorbit și de alte încercări de a trece granița în România, cum a fost cea de la Lunca, din februarie 1941, când sute de români au fost uciși de grănicerii sovietici și aruncați în mai multe gropi comune.

Profesorul Hakman a ținut să sublinieze că în aceste tragedii au existat atât călăi, cât și oameni care și-au riscat viața pentru a salva victimele și că pentru aceste evenimente nu trebuie învinuit un popor întreg.

'Noi trebuie să definim că au fost cei care au omorât și au fost cei care au salvat, câteodată cu prețul propriei vieți. Și asta e o lecție pentru noi toți, că o persoană în orice situație trebuie să rămână om și asta trebuie să ducem mai departe pentru generațiile viitoare. Fiindcă nu sunt vinovate popoarele, sunt vinovați anumiți politicieni și un anumit regim care face să-i susțină pe acești politicieni și această purtare neomenească față de alți oameni', a declarat profesorul universitar Serghe Hakman.

În imagine: profesorul Ilie Popescu

Pofesorul Ilie Popescu, doctor în filologie, al cărui tată a fost arestat la Fântana Albă în drum spre graniță și, ulterior, condamnat la moarte, spune că este greu să vorbești despre evenimentele de atunci, pentru că este ca și cum ai deschide o rană cicatrizată, 'dar acest lucru este necesar pentru ca să se afle adevărul și astfel de tragedii să nu se mai repete'. Despre victime, Ilie Popescu a spus că nu se cunoaște numărul exact, dar a precizat că 'au fost foarte multe pentru că există mărturii ale persoanelor care au văzut camioane întregi încărcate cu cadavre, care au fost aruncate în râpe'.

După arestarea tatălui său, profesorul Ilie Popescu a fost deportat alături de mama sa și cei cei șapte frați în Kazahstan, unde a trăit un calvar înfiorător, de care își aduce aminte cu durere. Despre drama românilor bucovineni, care au suferit în timpul regimului sovietic, a scris mai multe cărți, iar în memoria victimelor a ridicat mai multe cruci și spune că 'istoria trebuie scrisă nu doar cu pană, ci și în piatră, pe veșnicie'.

'Noi facem ca piatra să plângă pentru generațiile care vin, dar și pentru generațiile care au trecut prin acest calvar', a spus prof. Ilie Popescu, care a avertizat că 'istoria se repetă într-un fel', iar oamenii se tem și acum, după atâția ani.

La eveniment a fost prezent și Petro Semenovici Chirstiuc, autorul unei cărți intitulate 'Ghiocei însângerați', în care a adunat mărturiile celor care au supraviețuit masacrului sau care au fost martori ai acestui eveniment și în care sunt prezentate și câteva documente istorice despre tragedie.

În imagine: Petro Semenovici Chirstiuc, autorul unei cărți intitulate 'Ghiocei însângerați'

Acesta a precizat că a studiat arhivele și a încercat să obțină informații și de la Moscova, dar i s-a răspuns că 'documentele despre acest moment sunt și astăzi secrete, ceea ce arată că această acțiune a fost planificată acolo și gândită din timp'. Și el crede că 'este foarte posibil să fi fost o provocare, pentru a fi eliminată populația pro-română' din Bucovina recent anexată după tratatul secret Ribbentrop-Molotov. De altfel, Petro Semenovici Chirstiuc a subliniat că, înainte cu două luni, mai mulți agitatori au umblat prin satele din valea Siretului și au anunțat că pe 1 aprilie 1941 se deschide granița cu România, acesta fiind motivul pentru care coloana celor ce doreau a se refugia în România a fost atât de numeroasă , respectiv peste 5000 de persoane documentate la trecerea prin Hliboca, din care victime au căzut peste 3000.

Întâmplarea face că, în cartea prezentată vineri, Petro Semenovici Chirstiuc a publicat ordinul de executare a tatălui profesorului Ilie Popescu, alături de care a stat la masa rotundă organizată la Universitatea de la Cernăuți.

La rândul său, președintele Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți, Petru Grior, a prezentat 'Cartea Durerii. Volumul V', în care este descris, pe baza documentelor de arhivă, calvarul prin care au trecut românii bucovineni în perioada stalinistă.

În imagine: Petru Grior, președintele Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți

El a ținut să puncteze că nu se știe câte gropi comune au fost la Fântâna Albă întrucât nu există mărturii exacte, iar numărul victimelor nu se va cunoaște niciodată dacă nu se vor face cercetări și nu vor fi deshumați cei uciși.

Și col. Nicolae Nicolovici, din România, care a activat în sectoarele de frontieră înainte de 1989, a vorbit despre faptul că masacrul de la Fântâna Albă a fost pregătit, că s-au săpat gropile comune dinainte și a subliniat că 'dacă arhivele sunt secrete, singura modalitate este să se facă deshumarea victimelor'.

Un lector universitar de la catedra de istorie a Universității din Cernăuți a propus inițierea unei colaborări dintre comunitățile științifice din România și Ucraina, pentru cercetarea evenimentelor din urmă cu 76 ani și a spus că studenții de la arheologie, secția istorie ar putea face practică la săpături, pentru a se găsi gropile comune în care au fost îngropate victimele de la Fântâna Albă.

'Trecerea de la Fântâna Albă a fost provocată. (...) Românii bucovineni au fost împușcați pentru că au devenit cetățeni sovietici după anexarea din 1940 și au intrat sub incidența legii din 9 iunie 1935, emisă în vremea regimului lui Stalin, prin care cei care treceau ilegal frontiera erau considerați trădători și erau condamnați la moarte', a explicat profesorul ucrainean.

Și Natalia Striciuc, lector universitar la catedra de Științe politice și administrație publică, a arătat că ceea ce s-a întâmplat în perioada totalitară reprezintă o traumă care se răsfrânge asupra generațiilor viitoare și crede că 'ar trebui să fie editate manuale pentru elevi, prin efortul comun al istoricilor români și ucraineni'.

Prezent la eveniment, parlamentarul român Eugen Tomac le-a spus celor prezenți că în România se cunosc foarte puține lucruri despre drama de la Fântâna Albă și consideră că trebuie să existe o colaborare între cercetătorii români și ucraineni pentru a se prezenta un tablou exact a ceea ce s-a întâmplat atunci. El și-a amintit că nici fostul președinte al României, Traian Băsescu, al cărui consilier a fost, nu știa despre ce s-a întâmplat la Fântâna Albă, la fel ca și foștii săi colegi, absolvenți de Istorie, care aveau puține informații despre tragedia de la 1 aprilie 1941.

'Cred că lucrurile pot fi mult mai consolidate între statele noastre dacă va exista o colaborare bilaterală la nivel de cercetare pentru a prezenta din punct de vedere științific un tablou cât mai exact a ceea ce s-a întâmplat atunci, cu cifre exacte, cu nume exacte, cu cine a dat ordinul și tot ceea ce ține de decizia criminală care s-a dat atunci', a spus Eugen Tomac.

Acesta a amintit că în România s-au făcut doi pași importanți pentru aflarea adevărului, respectiv declararea de către Parlament a zilei de 1 aprilie drept 'Ziua comemorării victimelor de la Fântâna Albă și comemorării tuturor celor care și-au pierdut viața în gulagurile sovietice' și crearea unei comisii parlamentare care va elabora un raport în care se va recomanda instituțiilor de cercetare începerea unui dialog între cele două state, pentru adoptarea unei poziții comune pe acest subiect.

'Eu cred că aceste tragedii nu au nici naționalitate, nici culoare politică sau un alt interes, ci ele sunt evenimente care marchează puternic cele două state și ar trebui să avem un dialog cât mai strâns, pentru a aduce un omagiu la nivel de țări cu privire la această tragedie, care s-a petrecut în Bucovina', a spus Eugen Tomac.

Acesta a mai precizat că va propune, în cadrul comisiei, ca președintele României și cel al Ucrainei să comemoreze împreună anul viitor victimele masacrului de la Fântâna Albă, la Memorialul din pădurea Varnița.

'Eu, în cadrul comisiei, voi propune ca cei doi președinți, președintele Ucrainei și președintele României, anul viitor să vină de 1 aprilie aici, la Fântâna Albă, să aducă un omagiu celor care și-au pierdut viața. Cred că este foarte importat să dăm aceste mesaje de solidaritate și de compasiune față de cei care în chinuri cutremurătoare și-au pierdut viața. Cred că în lumina a ceea ce se întâmplă astăzi e nevoie de un mesaj puternic din partea ambelor state, trebuie să învățăm din erorile trecutului și dacă vom discuta mai mult și mai deschis despre drama celor care au avut de suferit în perioada sovietică, în mod clar societatea va privi cu alți ochi orice provocare', a arătat Tomac.

Evenimentul de la Universitatea din Cernăuți a fost organizat de Centrul de Studii Românești, Asociația Convergențe Europene din București, Institutul pentru Democratizare și Dezvoltare din Cernăuți, cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuți.

Victimele masacrului de la Fântâna Albă, niciodată recunoscut de autoritățile ruse, vor fi comemorate sâmbătă chiar la Memorialul din pădurea Varnița, în cadrul unui eveniment organizat de comunitatea românească din Bucovina de Nord, cu sprijinul autorității raionale, la care Institutul Cultural Român și Consulatul General al României la Cernăuți sunt parteneri.

AGERPRES / (A-AS-autor: Gina Ștefan, editor: Marius Frățilă)

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Apar amănuntele! / Vipera a arvunit bătăuși pentru a o pedepsi pe presupusa amantă a soțului! Unul dintre interl…

2 PSD, hoțomanul României! / Încă o bombă explodează sub curul lui Tudorache!

3 Explodează alcovul bucureștean? / „Vă fac de panaramă, bolnavele Bucureștiului! Se f...teau la show! Are HIV… a …

4 Incredibilele dezvăluiri ale unui fost ofițer britanic despre OZN-uri

5 Mari porcării se mai întâmplă în țara asta! Securiștii sunt încă la butoane