Medicul hărțuit de Securitate care a vindecat mii de oameni cu nămolul din Amara

Deși a fost nevoit să-și desfășoare activitatea departe de marile spitale universitare, doctorul Ștefan Ionescu-Călinești a lăsat în urmă una dintre cele mai trainice realizări terapeutice din medicina românească: brandul Pell Amar. Gama farmaceutică și cosmetică obținută pe baza extractelor din sedimentele Lacului Amara a alinat suferința a zeci de mii de pacienți, însă drumul până la această recunoaștere a fost marcat de traumele terorii comuniste.

O viață frântă de represiunea politică

Venit pe lume la 24 septembrie 1922 în localitatea Drăgănești din Vlașca (în prezent județul Teleorman), Ștefan Ionescu-Călinești provenea dintr-o familie înstărită, tatăl său fiind moșierul Mihail Ionescu-Călinești. După ce a crescut la București alături de mamă și de fratele său mai mare într-o casă veche ce avea să cadă sub buldozerele sistematizării comuniste, tânărul a absolvit Liceul „Dimitrie Cantemir” și a intrat la Facultatea de Medicină din Capitală, unde se pregătea pentru o carieră în chirurgie.

Planurile i-au fost spulberate la 8 noiembrie 1945, când s-a alăturat marii demonstrații promonarhiste din Piața Palatului organizate de ziua Regelui Mihai, fiind membru al Tineretului Liberal alături de fratele său inginer.

„De dimineață m-am dus în Piața Palatului. Era ziua Regelui Mihai. M-am așezat în prima linie. În linia în care s-a tras. În frenezia de manifestanți, am văzut cum cădeau oamenii. Unul după altul, răpuși de gloanțe. Toți am fost imortalizați pe peliculă. Imediat am fost arestat. Mi-au dat «n» condamnări, cea mai mare fiind de 25 de ani“— Dr. Ștefan Ionescu-Călinești

Între 1948 și 1954 a fost încarcerat și eliberat de nu mai puțin de 24 de ori, potrivit datelor culese de profesoara Dorina Sandu în monografia localității Amara. Ca să supraviețuiască și să-și poată procura cărți de specialitate, mergea pe la porțile oamenilor oferind tratamente injectabile la domiciliu.

Deși a absolvit studiile în 1948 cu teza apreciată cu magna cum laude devenind doctor în medicină și chirurgie, iar în stagiile de practică a lucrat la spitale de prestigiu precum Colțea, Panduri, Brâncovenesc, Grivița sau Spitalul de Urgență, regimul i-a blocat ascensiunea. Întors din campania voluntară împotriva tifosului exantematic din Moldova, și-a găsit postul de la Colțea ocupat. Fără opțiuni, a plecat în mediul rural: în 1949 a ajuns la Mălăiești, județul Prahova, unde a reabilitat un dispensar aflat în ruină și a aplicat în premieră națională terapia cu extract placentar.

Exilul la Amara și scânteia cercetării

Repartizarea ulterioară a fost dictată de hazard: pus în fața unei liste cu 200 de localități, a închis ochii și a indicat la întâmplare Amara. Acolo l-a întâmpinat un sat bântuit de sărăcie, fără utilități, străbătut de ulițe noroioase și luminat doar cu felinare cu gaz. Tânărul medic și soția sa, Mihaela Theodossiu (fiica artistului Lucian Theodossiu), au trăit la început într-un bordei bătrânesc cu pământ bătătorit drept podea, sobă oarbă și paie în loc de saltea.

Drama familială a devenit catalizatorul activității sale de cercetare. Când soția sa a dezvoltat o formă agresivă de sclerodermie la una dintre mâini, lipsa soluțiilor medicale convenționale l-a determinat să recurgă la nămolul local, pe care îl folosise anterior cu succes pe un alt bolnav.

„Tratasem cu succes multe afecţiuni ale pielii cu acest nămol, dar nu ştiam ce conţine. După cercetări febrile făcute zi şi noapte, în condiții de laborator improvizat, am reuşit să obţin un extras concentrat din nămol cu care am badijonat porţiunea de piele cuprinsă de boală de la mîna soţiei. După o lună era vindecată. Dar m-am «îmbolnăvit» eu de pasiunea pentru cercetare. Am continuat, amplificat, studiul nămolului şi treptat după ani de muncă i-am descoperit potenţele curative, am stabilit un inventar al tuturor enzimelor, vitaminelor, substanţelor minerale sau nutritive şi al altor compuși chimici, foarte complecşi, toţi de sorginte naturală, care au o acţiune directă foarte eficientă asupra multor afecţiuni ale organismului uman. Am reuşit să extrag o esenţă din pelloidul nămolului care a constituit materia primă pentru medicamentele şi produsele cosmetologice din gama Pell Amar; denumirea vine de la pelloid şi de la Amara, staţiunea unde mi-am început cariera de balneolog şi cea de cercetător“— Dr. Ștefan Ionescu-Călinești (interviu din 1987)

Devenit medic specialist balneolog în 1960, a sintetizat prin forțe proprii prima pulbere din extract de nămol obținută complet natural, fără solvenți de natură chimică.

Extinderea Pell Amar și succesul internațional

Doctorul Călinești nu privea compusul său ca pe o minune, ci ca pe un remediu natural precis, complet lipsit de efecte toxice conform mențiunilor din Farmacopeea Română:

„bogăţia de substanţe naturale active conţinute de extrasul de polioid care acţionează, regenerator, asupra organismului omenesc. Şi ceea ce este foarte important, acest medicament nu are nici o implicaţie toxică, după cum se menţionează în farmacopeea română. Pell Amarul se prezintă sub multe forme de medicament, fiole, drajeuri, șampon, gel, unguent, pastă de dinți etc., ceea ce înseamnă o diversitate de tehnologii terapeutice. Dar marele lui avantaj, în bolile reumatismale sau de piele, este acela că se poate aplica şi persoanelor în vîrstă care nu pot fi tratate cu nămoloterapie şi cură solară. Poate fi folosit în orice stațiune, spital, policlinică, dar şi acasă, chiar de pacient, în urma indicațiilor medicului“— Dr. Ștefan Ionescu-Călinești

În anii ce au urmat, tratamentul a pătruns în toată România. La București, în incinta Hotelului Parc, a funcționat Clinica Pell-Amar, unde veneau anual pacienți români și străini. Procedurile terapeutice se foloseau și la Poiana Brașov, precum și în marile stațiuni de profil ale țării: Băile Felix, Băile Herculane, Călimănești-Căciulata, Eforie Nord, Mangalia și Neptun.

Presiunile Securității și sfârșitul carierei în exil

Trecutul anticomunist nu a încetat să-i pună piedici. Trimis din nou în detenție politică vreme de doi ani, a trecut prin temnițele și coloniile de la Malmaison, Poarta Albă și Jilava. Statutul său oficial de Luptător în Rezistența Anticomunistă a fost recunoscut mult prea târziu pentru a-i reda anii pierduți.

Chiar și atunci când i se permitea participarea la manifestări medicale în afara granițelor pentru promovarea mărcii, era însoțit strict de agenți de securitate. Încercările de recrutare au continuat fără succes, așa cum povestește nora sa, medicul Larisa Ionescu-Călinești:

„În toată această perioadă, doctorul și-a păstrat cu încăpățânare verticalitatea și neacceptând niciun compromis, nu a marșat la intențiile de racolare ale serviciilor, intenții adesea foarte insistente. De multe ori am fost de față la convorbiri telefonice în care securistul de serviciu, care se prezenta ba doctor Petcu, ba doctor Pascu, îl trăgea de limbă despre o anume persoană. Și socrul meu schimba vorba“— Dr. Larisa Ionescu-Călinești

Proiectul său vizionar de a transforma rețeaua lacurilor sărate Amara – Fundata – Șchiaua într-o mare bază balneară destinată locuitorilor Capitalei a fost sabotat de factorii de decizie din Ministerul Sănătății. Destituit de la conducerea stațiunii Amara, a activat ulterior drept consilier pe teme balneare în cadrul Ministerului Turismului.

După prăbușirea regimului comunist și închiderea clinicii de la Hotelul Parc, medicul a emigrat în Uruguay, unde a preluat coordonarea unei clinici de profil și a patentat noi formule medicamentoase și cosmetice pe bază de alge colectate din lacurile Câmpiei Române. S-a stins din viață în 2016, trupul său fiind înhumat la Cimitirul Bellu din București.

Explorează subiectele:

Pell Amar Ștefan Ionescu-Călinești Amara

Distribuie Distribuie Comentarii