Mexicanii, chemaţi la urne într-un referendum cu privire la viitorul preşedintelui lor

Mexicanii, chemaţi la urne într-un referendum cu privire la viitorul preşedintelui lor

Mexicanii votează duminică dacă preşedintele lor trebuie să rămână în funcţie, într-un referendum fără precedent, despre care acesta susţine că este vital pentru a-şi confirma mandatul democratic, dar pe care opoziţia îl consideră o distragere costisitoare a atenţiei de la problemele reale ale ţării, relatează Reuters.

Preşedintele Andres Manuel Lopez Obrador, un politician de stânga combativ care guvernează din decembrie 2018, este arhitectul primului aşa-numit referendum de revocare din Mexicul modern, iar atât criticii, cât şi susţinătorii săi se aşteaptă să câştige cu uşurinţă. ''Consultarea pentru revocare'' a fost introdusă în Constituţia în 2019, la scurt timp după ce Lopez Obrador a ajuns la putere în decembrie 2018.

Votul a alimentat speculaţii potrivit cărora ar putea deschide uşa pentru extinderea limitelor mandatelor prezidenţiale într-o ţară în care şeful statului are dreptul de a îndeplini un singur mandat de şase ani.

Lopez Obrador neagă că vrea să îşi prelungească mandatul, dar a folosit referendumul pentru a-şi înflăcăra susţinătorii şi pentru a panica opoziţia, ai cărei lideri i-au încurajat pe mexicani să ignore votul ca pe un exerciţiu de propagandă pentru preşedinte.

Sondajele de opinie sugerează că prezenţa la vot va fi probabil sub pragul de 40% necesar pentru ca scrutinul să fie considerat valid sau obligatoriu, adică aproximativ 37 de milioane de alegători. Însă Lopez Obrador a declarat că va respecta rezultatul chiar dacă prezenţa la vot va fi sub acest prag. Aproape 93 de milioane de mexicani sunt chemaţi duminică la urne.

''Dacă nu am sprijinul oamenilor, nu pot continua să guvernez", a spus el despre vot, la începutul acestui an. Un conducător care nu are sprijinul poporului este ca o frunză uscată. Autoritatea morală este necesară pentru a avea autoritate politică''.

Plebiscitul este, de asemenea, un test al puterii preşedintelui înainte de alegerile guvernamentale din iunie.

Obrador, în vârstă de 68 de ani, nu şi-a respectat promisiunile din campanie de a reduce criminalitatea violentă şi de a revigora economia, deranjând investitorii prin încercarea de a renegocia contractele emise de guvernele anterioare şi prin înăsprirea controlului statului asupra resurselor naturale şi a energiei.

Dar succesul programelor de asistenţă socială şi prezentarea zilnică şi neobosită a unei poveşti politice în care el joacă rolul de apărător moral al săracilor împotriva unei elite corupte şi bogate au contribuit la consolidarea popularităţii sale.

Mulţi mexicani îl consideră în continuare pe simpaticul Lopez Obrador ca fiind o schimbare binevenită faţă de liderii anteriori, adesea consideraţi ca fiind distanţi faţă de populaţie, într-o societate care rămâne foarte inegală.

Costând milioane de dolari şi intens mediatizat în capitală, referendumul îi va întreba pe mexicani dacă mandatul lui Lopez Obrador ar trebui revocat "din cauza pierderii încrederii" sau dacă acesta ar trebui să îşi încheie mandatul aşa cum a fost programat, la 30 septembrie 2024.

Două treimi dintre mexicanii intervievaţi într-un sondaj realizat de cotidianul El Financiero la începutul acestei luni au declarat că doresc ca preşedintele să rămână în funcţie. O treime doreau ca el să plece.

Lopez Obrador s-a folosit de referendumuri pentru a aplica politici controversate, determinând anularea unui aeroport parţial construit în Ciudad de Mexico chiar înainte de a prelua mandatul, cu un vot la care a participat doar o mică parte din populaţie.

Preşedintele a acuzat Institutul Naţional Electoral că a încercat să împiedice referendumul, lucru pe care acesta îl neagă. El a indicat că va da vina pe acesta dacă votul va fi slab.

Lopez Obrador a fost ales cu o victorie zdrobitoare în 2018, obţinând peste 30 de milioane de voturi, cu uşurinţă cel mai mare număr din istoria Mexicului. Cu cât prezenţa la vot se va apropia de acest număr, cu atât mai mult referendumul va fi considerat un succes, spun analiştii.

Secţiile de votare vor fi deschise între orele 8:00 (13:00 GMT) şi 18:00 (23:00 GMT). Autorităţile electorale urmează să publice o estimare preliminară a rezultatului în cursul serii.AGERPRES


Citește și:

populare
astăzi

1 Bilanțul după trei luni al noului comandant al Forțelor Armate Ucrainene: Armata lui Putin sângerează din greu, dar câștigă încă teren

2 Cea mai mare notă luată de Piedone în viața lui a fost un 6...

3 STENOGRAME „Eugen Mîrtz i-a inoculat victimei ideea că prin sexul anal a salvat-o de la moarte deblocându-i o chakră ce controlează punctele vitale”

4 Se întâmplă lucruri? / Se strânge robinetul?

5 „Au vrut ca o Ucraină epuizată, dar încă neînvinsă, să fie forțată să se așeze la masa negocierilor cu o Rusie epuizată, dar și neînvinsă”