Milioane de euro și critici aprinse: Cetățile medievale din România, de nerecunoscut după restaurări
Proiecte de reabilitare, finanțate adesea cu fonduri europene, au schimbat înfățișarea unor fortificații vechi de secole. Noile amenajări, menite să atragă vizitatori și să găzduiască evenimente culturale, au inclus elemente moderne care contrastează puternic cu patina timpului, iar rezultatele au fost privite cu scepticism de mulți.
Cetatea Devei a fost restaurată pe parcursul unui deceniu. Foto: Daniel Guță.
Cetatea Devei, transformată după un deceniu și 15 milioane de euro
Unul dintre cele mai relevante exemple este Cetatea medievală din Deva, care a trecut printr-un șantier de zece ani, finanțat prin două proiecte europene în valoare totală de aproximativ 15 milioane de euro. Finalizarea celui de-al doilea proiect, în primăvara anului 2024, a adus fortificației de pe valea Mureșului un aspect radical schimbat, mult mai orientat spre funcțiuni comerciale și evenimente, îndepărtându-se de imaginea ruinelor istorice cu care publicul era familiarizat. Astfel, au fost amenajate o scenă, bănci pentru spectatori și spații expoziționale moderne, construite din sticlă și instalații metalice.
„Lucrările exterioare au vizat trei zone: curtea mare, curtea mică și zona de legătură dintre cele două curți (fostul corp de Est al garnizoanei). Curtea mare este dedicată evenimentelor culturale. În Incinta I vor fi expuse litografii de epocă și alte imagini istorice cu Cetatea medievală Deva, piese de artilerie specifice epocii, arme specifice diferitelor epoci istorice prin care a trecut Cetatea. Deasupra magaziei de arme, Platforma Belvedere Est – cel mai spectaculos loc din Incinta I – va găzdui evenimente cu specific istoric și va fi, în același timp, un pol de atracție major în circuitul de vizitare a Cetății, având în vedere că de aici poate fi admirat atât orașul, cât și toată Valea Mureșului”.
Comunicat al Primăriei municipiului Deva
Pe lângă aceste transformări, vechiul ascensor al cetății a fost înlocuit cu unul modern, cu o capacitate sporită, în care Primăria Deva a investit peste patru milioane de euro. Inaugurat în primăvara lui 2024, noul ascensor a funcționat intermitent în ultimii doi ani, iar în 2026 a devenit neutilizabil, administrația locală acuzând constructorii de deficiențe tehnice.
„În momentul de față, noi avem un proces penal și un proces civil pe rol (n.r. cu constructorii telecabinei). Avem o expertiză extrajudiciară făcută, care ne spune anumite disfuncționalități ale ei, dar nimic concret. Este treaba, până la urmă, a producătorului, care trebuia să o facă să fie funcțională”, a declarat Lucian Rus, primarul Devei.
Pentru mulți dintre foștii vizitatori, Cetatea Devei este astăzi aproape de nerecunoscut. Echipată cu ascensor modern (însă nefuncțional), cu noi spații de expoziție și evenimente, precum și cu amenajări din piatră, beton, sticlă și metal, fortificația nu mai amintește de ruina traversată de poteci de pământ, unde turiștii trebuiau să fie atenți la vipere. Aspectul său general de dinainte de restaurare, păstrat în mare parte încă de la explozia devastatoare din 1849 care i-a distrus o mare parte, a fost acum acoperit de intervențiile recente.
Alte cetăți medievale cu aspect „modern” și critici similare
Cazul Cetății Devei nu este singular. Mai multe fortificații vechi de secole au suferit transformări radicale după restaurări, atrăgând critici virulente:
- Cetatea Mălăiești din Hunedoara: Reconstrucția acesteia, la poalele Retezatului, a fost contestată pentru aspectul său "prea nou". Donjonul medieval din piatră a fost supraînălțat cu un etaj din cărămidă, primind un acoperiș și ferestre moderne, alături de instalații noi.
„Cetatea Mălăieşti este una dintre cele mai mari gafe de restaurare pe care le putem înregistra în Ardeal. La Mălăieşti au înălţat un etaj nou peste turnul vechi”, scria, în 2016, arheologul medievist Adrian Andrei Rusu, de la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj.
- Cetatea Severinului: Restaurarea acesteia a fost parodiată într-un pamflet din 2018 publicat de platforma culturală Matricea Românească, care critica utilizarea excesivă de gresie și sticlă.
„Ce făcurăţi, neică? Prima cetate de piatră din spaţiul românesc, de la Severin, are mai multă gresie şi sticlă decât piatră. Geamuri multe, ca la impozite şi taxe, dar puţină iubire de patrimoniu şi de cultură. Butaforiile, la ele acasă în Cetatea «Medievală» a Severinului, «reabilitată» cu milioane de euro. Gresie, sticlă şi betoane, într-o cetate medievală de la 1247. Plus multe butaforii. Un lucru e cert: avem o istorie «beton»! Cetatea Severinului e dovada vie. La ieşire, te întrebi dacă cetatea a fost realmente distrusă de Soliman Magnificul sau de ultima «restaurare»”.
Teodor Burnar, vicepreședintele Asociației Culturale Matricea Românească, în 2018 -
1/4
Drobeta Turnu Severin, iulie 2026 Foto Daniel Guță
- Cetatea Ladislau de la Coronini (Clisura Dunării): Redeschisă în 2026 după o investiție de aproape patru milioane de euro, fortificația a fost dotată cu platforme și pasarele metalice, un punct de belvedere într-un turn, alei și iluminat arhitectural. A fost construit și un corp anexă pentru administrare și primirea vizitatorilor.
- Cetatea Poenari: Această cetate, ridicată pe vremea lui Vlad Țepeș, a fost redeschisă în 2025 după trei ani de lucrări de conservare și restaurare, în valoare de peste 25 de milioane de lei. Pe lângă intervențiile asupra zidurilor și pavimentelor, traseul celor 1.480 de trepte a primit iluminat, supraveghere, fibră optică și Wi-Fi. Cu toate acestea, la mai puțin de un an de la redeschidere, au fost constatate fisuri și desprinderi ale betonului nou la aproximativ 30 de trepte și două podeste.
Cetatea Colț, un exemplu de autenticitate păstrată peste secole
Contrastând cu aceste intervenții moderne, Cetatea Colț de la Râu de Mori, județul Hunedoara, a rămas, de-a lungul secolelor, ferită de lucrări ample de restaurare. Această fortificație din secolul al XIV-lea, aflată pe un pinten stâncos la peste 100 de metri deasupra văii Râușorului, continuă să atragă vizitatori tocmai prin aspectul său de ruină romantică, în ciuda deteriorării cauzate de trecerea timpului.
Cetatea a fost ridicată de familia cnezială Cândea (ulterior maghiarizată sub numele Kendeffy), dar era deja ruinată în secolul al XIX-lea. În valea opusă, familia Cândeștilor a construit și Mănăstirea Colț, renumită în trecut pentru legendele despre comorile ascunse și picturile medievale vandalizate ulterior.
În secolul XX, Cetatea Colț a devenit faimoasă datorită romanului „Castelul din Carpați” al lui Jules Verne, ale cărui ruine ar fi inspirat scriitorul francez. Popularitatea sa nu a adus însă lucrări majore de restaurare, abia în ultimii ani devenind mai accesibilă odată cu amenajarea unei poteci prin pădure. Odată ajunși la ruine, călătorii descoperă o priveliște ce pare desprinsă din paginile lui Jules Verne.
„Nu se distinge de fundalul munţilor. Ceea ce ai fi ispitit să iei drept un donjon nu este decât o grămadă întunecată de pietre. Cine îl priveşte are impresia că zăreşte crenelurile unui zid, unde nu se află poate decât o creastă stâncoasă. Întreg ansamblul e pâclos, mişcător, incert. Aşa că, dacă ar fi să dăm crezare feluriţilor călători, Castelul din Carpaţi există doar în imaginaţia celor din comitat”.
Jules Verne, "Castelul din Carpați"
Autoritățile din comuna Râu de Mori au planuri ambițioase pentru restaurarea totală a cetății medievale, dar lipsa finanțărilor externe ar putea întârzia aceste proiecte. Primarul comunei, Flaviu Dilertea, a precizat că nu a fost identificată nicio sursă de finanțare până acum.
„Nu am identificat până acum nicio sursă de finanțare pentru un proiect de restaurare a cetății, pe care ne dorim să o restaurăm total, până la forma inițială”, a declarat Flaviu Dilertea.
Primarul a subliniat importanța realizării oricărei intervenții doar pe baza unor studii și proiecte avizate de specialiști, pentru a asigura că autenticitatea monumentului și vestigiile păstrate nu vor fi afectate. Pentru a putea iniția astfel de proiecte și a căuta finanțări, Primăria Râu de Mori a întabulat Cetatea Colț în domeniul public al comunei.
Explorează subiectele:
