Locul unde s-ar fi aflat misterioasa cetate dacică Singidava a stârnit de-a lungul timpului numeroase controverse. Unii oameni de știință au fost convinși că nu putea fi altundeva decât în Hunedoara.

Locul unde s-ar fi aflat Singidava, una dintre marile cetăți dacice din România, amintite în Antichitate de geograful grec Ptolemeu, a stârnit controverse.

Deva, Hunedoara, Cugir, Lipova, Vețel și Brănișca s-au numărat printre localitățile indicate de oamenii de știință, care ar fi păstrat rămășițele ale anticei Singidava.

Cetatea dacică Singidava, între Hunedoara și Cugir

La sfârșitul anilor ’70, arheologi consacrați au arătat că Dealul Cetății de la Cugir, unde au fost descoperite vestigii vechi de peste două milenii și o necropolă antică, ar fi fost locul pe care dacii și-au clădit cetatea Singidava.

Arheologul Tiberiu Mariș (1948 - 2018), care a cercetat așezarea dacică aflată pe Dealul Sânpetru, aflat în apropiere de castelul Corvinilor din Hunedoara, afirma că aici se afla cetatea dacică Singidava.

„Studiul l-am început în ultimii ani de studenţie, cînd o sumedenie de date privind ciudatul deal numit Sânpetru au început să se lege între ele, am ajuns la concluzia că Singidava nu putea să existe în altă parte decît aici, pe dealul Sânpetru. Pe dealul Sânpetru din Hunedoara a existat o cetate dacică de tipul „dava“. Eu am descoperit urmele acestei cetăţi pe care o identific cu Singidava”, informa, în revista Flacăra (1979), arheologul Tiberiu Mariș, atunci director al Muzeului Castelului Corvinilor.

Dealul Sânpetru din Hunedoara (video) se înfățișează oaspeților săi ca un platou retezat în versantul format din stânci abrupte, la poalele căruia se unesc râurile Cerna și Zlaști.

Cercetările arheologice care au avut loc aici, până la sfârșitul anilor 2000 au scos la iveală rămășițele unor așezări preistorice, ale unei cetăți dacice, cu o necropolă, și ale unor complexe medievale.

„Culmea acestui deal a fost nivelată artificial, realizându-se o platformă ovală cu axa longitudinală de peste 300 de metri. Această platformă, situată la o înălţime de 318 metri, mărginită de prăpăstii abrupte, era un punct strategic ideal, desăvârşit. Săpături extrem de superficiale mi-au dovedit că eram în faţa unei aşezări neolitice, continuată în epoca bronzului şi puternic reprezentată cu material dacic. Incontestabil deci o aşezare dacică importantă. Să amintim în acest sens cunoscutul tezaur monetar din secolul al IV-lea e.n. descoperit la Hunedoara. Tezaurul cuprinde 1.138 de exemplare. Nucleul tezaurului îl constituie cele 1.033 de monede din epoca Republicii romane, deci sunt anterioare cuceririi romane”, arăta arheologul Tiberiu Mariș.

Dealul Sânpetru din Hunedoara, locuit în Antichitate

De peste trei milenii zona a fost locuită, potrivit istoricilor, iar primele aşezări importante datează din secolele VIII–VII î. Hr.

Aici a existat o fortificaţie străveche de pământ cu val şi şanţ, un turn de apă şi o conductă de coborâre. Arheologii au descoperit aici un număr impresionant de obiecte, datând din epoca bronzului şi din perioada dacică şi a Romei antice.

Cetatea dacică aflată pe Dealul Sânpetru din Hunedoara ar fi fost ridicată aici în jurul secolului al doilea î. Hr. Era fortificată cu ziduri de piatră şi avea structuri din lemn, iar împrejurimile au fost descoperite urmele unor locuinţe şi încăperi în care erau ţinute proviziile.

Piatra din cetatea dacică, folosită la clădirea castelului

Oamenii de știință au legat existența acesteia de marile zăcăminte de fier din zonă exploatate încă din Antichitate.

Bogăția resurselor naturale din Munții Poiana Ruscă i-a făcut pe antici să își clădească așezarea, nivelând dealul de calcare din Hunedoara. Există și o legătură strânsă între cetatea dacică din Hunedoara și Castelul Corvinilor, aflat pe piciorul dealului Sânpetru.

„Am descoperit în zidurile Castelului Corvineştilor o serie de blocuri de calcar conchilic având toate caracteristicile specifice binecunoscutelor murus Dacicus. Atât dimensiunile, structura rocii cât şi o anume particularitate a lor, mă refer la existenţa acelor ”babe" pentru fixarea grinzilor de lemn, ne obligă să tragem concluzia că blocurile de construcţie proveneau din fortificaţiile dacice de pe dealul Sânpetru, la numai doi paşi de castel”, arăta arheologul Tiberiu Mariș.

Omul de știință oferea și o posibilă explicație pentru numele Hunedoara, numit în trecut Inidioara de localnicii din Ținutul Pădurenilor.

„Cum se va fi numit această cetate, nu se ştie, dar nu lipsit de interes este faptul că în pădurenime, adică la locuitorii Munţilor Poiana Ruscăi, Hunedoara este şi astăzi numită „Inidoara“, ceea ce, fără eforturi deosebite în planul evoluţiei fonetice, poate fi numele vechii cetăţi Singidava, care poate că se va fi pronunţat Singhidava, apoi Inghidava, de unde Inidava şi, în sfîrşit, Inidoara cum se şi pronunţă la ora actuală. Poate că sistematice şi ştiinţifice săpături pe dealul Sânpetrului vor elucida pe deplin această ipoteză a localizării Singidavei”,

Cimitirul straniu de lângă Castelul Corvinilor din Hunedoara

Cercetările arheologice de pe Dealul Sânpetru din Hunedoara au continuat în anii 2000. La poalele dealului, în gradăna Castelului Corvinilor, arheologii au descoperit o necropolă dacică stranie.

Cimitirul cuprindea peste 30 de morminte, unele în stare bună de conservare, în care se aflau rămăşiţele a peste 50 de morţi, majoritatea copii, cu vârste mai mici de 7 ani. Aproape jumătate dintre defuncţi nu împliniseră un an, afirmau arheologii. Mai mult, unul dintre morminte i-a uimit pe cercetători.

Deşi era al unui bebeluş, împreună cu rămăşiţele umane au fost înhumate şi câteva arme. Descoperirea necropolei din grădina Castelului Corvinilor a confirmat importanţa acestui loc pentru civilizaţia şi viaţa spirituală a dacilor, în secolele I î. Hr. – I d. Hr.

Împrejurările în care au murit copii au dat naştere mai multor ipoteze, una dintre ele fiind chiar sacrificarea acestora.

În necropola de lângă Castelul Corvinilor din Huendoara (video) au mai fost descoperite o serie de piese de armament, dar şi obiecte de podoabă asociate cu defuncţi înhumaţi şi incineraţi, obiecte din bronz, argint, sticlă şi chiar din aur.

Şi tot în vecinătatea Castelului Covinilor au fost scoase la iveală mormintele unor războinici daci, incineraţi şi înhumaţi alături de armele lor.