Misterul fisurii de la blocul din Drumul Taberei: de ce nu a fost consolidat din 2020
Evacuarea de urgență a unui bloc cu opt etaje din cartierul bucureștean Drumul Taberei readuce în prim-plan vulnerabilitatea clădirilor cu risc seismic din Capitală. Deși autoritățile au intrat în alertă după observarea unei crăpături între două scări, specialiștii în construcții indică faptul că problema ar fi una mai veche, legată de tasarea terenului, și că imobilul așteaptă încă din 2020 lucrările de consolidare deja aprobate.
Panica s-a instalat în rândul locatarilor unui imobil cu parter și opt etaje din Drumul Taberei, după ce un apel la 112 a semnalat prezența unei fisuri între două scări ale clădirii. Conform datelor furnizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) București-Ilfov, măsura evacuării a vizat o scară cu 36 de apartamente, în care locuiesc 65 de persoane. Clădirea, care este deja încadrată în clasa I de risc seismic, urmează să fie supusă unei expertize tehnice solicitate de autorități pentru a se stabili cu exactitate gradul de pericol.
Fisura blocului din Drumul Taberei ar fi putut exista dinainte de cutremur Foto: ISU
Un proiect din anii '60 cu vulnerabilități cunoscute
Imobilul afectat face parte dintr-o serie de construcții ridicate în anul 1963, bazate pe un proiect de tip „OD” (orientare dublă). Această categorie de blocuri a intrat în atenția inginerilor constructori imediat după cutremurul din 1977, când o clădire similară din cartierul Militari – blocul OD-16 – s-a prăbușit, deși era relativ nouă la acel moment. Investigațiile de atunci au scos la iveală multiple erori structurale, tehnologice și de alcătuire specifice acestui tip de proiect.
Matei Sumbasacu, inginer constructor specializat în evaluarea clădirilor cu risc seismic și fondator al asociației Re:Rise, atrage atenția că în București există numeroase alte imobile de tip OD, ușor de identificat chiar după literele din adresă, care nu sunt încă încadrate oficial în vreo clasă de risc doar pentru că nu au fost expertizate până în prezent.
Tasările de teren, mai probabile decât efectul seismului
Deși în spațiul public s-a ridicat întrebarea dacă avaria a fost provocată de cutremurul din 19 octombrie 2026, primele analize vizuale făcute de specialiști indică o altă cauză. Potrivit lui Matei Sumbasacu, crăpătura observată în imagini nu prezintă trăsăturile specifice unei avarii seismice, ci este localizată vertical, exact pe linia unui rost de dilatație. Mai mult, documentele de expertiză ale blocului, redactate în 2020, consemnau deja existența unor tasări diferențiale la unul dintre corpurile clădirii.
„Nu este normal ca un bloc de tipul acela să se fisureze în urma unui cutremur atât de mic, precum cel de săptămâna aceasta. Totuși, trebuie să așteptăm concluziile raportului întocmit de experții de la ISC. Din imagini – nu am fost la fața locului – se vede o fisură verticală, tipică pentru zona în care se întâlnesc două părți ale aceleiași clădiri, numită rost de dilatație sau rost structural. Practic, clădirea este alcătuită din mai multe corpuri proiectate să lucreze independent atunci când este nevoie. De altfel, într-un raport de expertiză din 2020, dacă nu mă înșel, este notat că unul dintre corpuri a fost afectat de tasări diferențiale: sub o parte a clădirii, pământul s-a lăsat puțin mai mult decât sub celelalte părți, iar de aici apare acest rost de separație. Personal, fără să am mai multe date, nu cred că fisura a apărut la cutremur și nici nu consider că are caracteristicile unei fisuri seismice. Mai degrabă, este o fisură care poate s-a mărit odată cu acest cutremur, dar care exista acolo încă dinainte” — Matei Sumbasacu, fondatorul asociației Re:Rise.
Expertul subliniază că, deși secțiunea de bloc este una periculoasă din punct de vedere seismic, problema actuală pare strict legată de comportamentul solului de sub imobil:
„Este un bloc construit în 1963, dintr-o secțiune de tip OD – așa-numita orientare dublă –, iar această secțiune este încadrată în clasa I de risc seismic. Există multe alte blocuri similare în București care nu au fost încadrate, pentru că nu au fost expertizate. Ele sunt de obicei ușor de recunoscut, pentru că literele „OD” apar în adresa blocului. În 1977 a căzut chiar un astfel de bloc, OD-16, în Militari. Este un tip de proiect cunoscut, studiat atent tocmai pentru că s-a prăbușit, deși era destul de nou la acea vreme; inginerii au descoperit atunci deficiențe de alcătuire, deficiențe tehnologice și deficiențe structurale la aceste blocuri. Este, așadar, o secțiune de bloc periculoasă, însă fisura despre care vorbim nu pare să aibă legătură cu deficiențele de alcătuire seismică ale acestui bloc. Mai degrabă, pare legată de modul în care s-a comportat pământul sub o porțiune a blocului, motiv pentru care nu cred că fisura a apărut la cutremur; este posibil ca ea să se fi extins sau să fi devenit mai pronunțată” — Matei Sumbasacu.
Consolidare aprobată pe hârtie, dar blocată în practică
Dincolo de cauzele tehnice ale fisurii, cazul din Drumul Taberei scoate la iveală blocajele administrative în gestionarea clădirilor vulnerabile. Deși imobilul a fost expertizat în 2020, iar Consiliul General al Municipiului București a aprobat ulterior includerea acestuia în programul de consolidare, lucrările efective nu au mai început.
„Indicatorii tehnico-economici prin care Consiliul General al Municipiului București aprobă intervenția în programul de consolidare pentru blocuri au fost aprobați, dacă nu mă înșel, în 2020–2021. Așadar, Consiliul General a dat un aviz pentru intervenția de consolidare structurală a acestui bloc încă de atunci. Evident, trebuie să ne întrebăm de ce nu s-a intervenit” — Matei Sumbasacu.
Ce urmează pentru locatarii evacuați
În prezent, soarta celor 65 de locatari depinde de verdictul specialiștilor de la Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC). Aceștia trebuie să decidă dacă imobilul prezintă un pericol iminent sau dacă oamenii se pot întoarce în apartamente. Fondatorul Re:Rise estimează însă că este puțin probabil ca blocul să rămână evacuat pe termen lung, până la finalizarea unor eventuale reparații, având în vedere că analiza amănunțită din 2020 nu a indicat un risc de prăbușire iminentă.
„În astfel de situații, oamenii trebuie să asculte de autorități atunci când este semnalat un pericol. Până la stabilirea gravității pericolului, măsura dispusă este evacuarea blocului. Experții de la Inspectoratul de Stat în Construcții merg la fața locului, evaluează situația și decid dacă blocul poate fi reocupat, stabilind și pașii următori după reocupare; dacă decid că blocul nu poate fi reocupat, acesta rămâne evacuat. Însă mă îndoiesc profund că se va ajunge acolo, pentru că blocul a fost expertizat ultima dată în 2020. O expertiză tehnică este mult mai detaliată decât un raport de urgență prin care se decide dacă blocul poate fi ocupat sau nu. Dacă ar fi existat un pericol structural iminent, acesta ar fi reieșit din acele analize. De aceea mă îndoiesc că se va dispune menținerea evacuării, dar nici nu vreau să mă substitui experților de la ISC. Clădirile se mai fisurează în anumite condiții și sunt proiectate să se fisureze în anumite locuri, iar acesta pare unul dintre aceste cazuri” — Matei Sumbasacu.
Explorează subiectele:
