Mizele discuțiilor dintre Nicușor Dan și Ursula von der Leyen la București

Vizita șefei Executivului european la București are loc pe un fond extrem de complicat, atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru România. Amenințările de securitate generate de Rusia, ascensiunea formațiunilor populiste, inflația persistentă, scăderea competitivității economice și costurile ridicate la energie creează o presiune uriașă. În acest climat tensionat, analistul politic Alexandru Coita a explicat pentru „Adevărul” că simplele declarații diplomatice de susținere a parcursului european nu mai sunt suficiente, iar președintele Nicușor Dan trebuie să obțină angajamente palpabile din partea Bruxelles-ului.

Nevoia unor rezultate vizibile este cu atât mai urgentă cu cât încrederea populației în proiectul comunitar se erodează rapid. Deși România s-a numărat istoric printre cele mai pro-europene state membre, datele recente arată o schimbare îngrijorătoare de percepție.

„Din păcate, și în România există un val eurosceptic în creștere. Chiar dacă România istoric a fost unul dintre statele cele mai entuziaste în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană, dacă în iarna lui 2024, în perioada cu Călin Georgescu, doar 10% dintre români se declarau în favoarea unui RoExit, în primăvara acestui an avem o dublare a acestei cifre.” - Alexandru Coita

În acest context, analistul consideră că Bucureștiul, care a adoptat până acum o poziție constructivă în raport cu instituțiile UE, este obligat să își schimbe strategia și să își apere mult mai ferm propriile interese.

„A venit momentul pentru ca România să-și promoveze agenda cu mai multă asertivitate. Trebuie să demonstrăm că avem o agendă bine articulată, că avem priorități ferme și acestea trebuie să se concretizeze în direcții clare de acțiune și în livrabile concrete pe care Bruxelles-ul să le aducă pentru români.” - Alexandru Coita

Miza banilor europeni în bugetul 2028–2034

Una dintre cele mai dificile bătălii diplomatice vizează viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028–2034. În condițiile în care statele care sunt contribuabili neți la bugetul comunitar ar putea impune o politică mai restrictivă a cheltuielilor, România are nevoie de un semnal clar de sprijin din partea Comisiei Europene.

În ultimele două decenii, banii europeni au jucat un rol decisiv în reducerea decalajelor economice, ajutând România să își crească PIB-ul pe cap de locuitor de la aproximativ 32% din media UE la circa 80%. Cu toate acestea, procesul nu este finalizat, iar fondurile structurale și de coeziune rămân vitale.

„Componenta de coeziune trebuie să rămână un element important al acestui buget, pentru că procesul de convergență nu s-a încheiat. Statele vechi au datoria să ducă până la capăt un proiect deja început, pe care și l-au asumat și care a fost îmbrățișat de noile state membre”, a punctat specialistul.

Pentru a recupera diferențele de dezvoltare, țara noastră depinde în continuare de aceste finanțări în sectoare critice.

„România are nevoie de fondurile europene în continuare pentru proiectele care ne pot face să recuperăm decalajele competitive. Vorbim de autostrăzi, de spitale, de școli, de investiții în cercetare și dezvoltare. Deci trebuie să luptăm pentru o pondere cât mai mare a fondurilor de coeziune și a fondurilor structurale în viitorul buget.” - Alexandru Coita

Securitatea la Marea Neagră și protejarea proiectului Neptun Deep

Pe plan strategic și militar, primul obiectiv major pe care România trebuie să îl impună pe agenda discuțiilor cu Ursula von der Leyen este punerea în funcțiune a Hub-ului de securitate maritimă Varna–Constanța. Acest mecanism este esențial pentru intensificarea cooperării regionale și a schimbului de informații, având rolul de a proteja bazinul Mării Negre în fața amenințărilor hibride.

„Hub-ul Varna–Constanța trebuie operaționalizat cât mai repede. România ar trebui să aibă un rol mai important în ceea ce privește protecția țărmului Mării Negre de atacurile cu drone și în contextul războiului hibrid”, a precizat Alexandru Coita.

Securizarea apelor teritoriale și a zonei economice exclusive are și o componentă economică directă. Dezvoltarea proiectului de exploatare a gazelor naturale Neptun Deep, care va întări poziția României pe piața energetică regională, depinde fundamental de capacitatea de a proteja infrastructura critică din Marea Neagră.

Soluții comune pentru scăderea prețurilor la energie

Cea de-a treia direcție prioritară în negocierile de la București vizează criza costurilor energetice. Potrivit analistului, România nu își mai permite să participe doar la dezbateri teoretice despre securitatea energetică a blocului comunitar, ci trebuie să solicite mecanisme europene comune care să reducă efectiv facturile pentru populație și companii.

„Trebuie să găsim mecanisme comune pentru a lupta cu prețurile mari la energie și a asigura securitatea energetică a Uniunii Europene. Prețurile mari la energie sunt unul dintre principalii factori ai decalajului de competitivitate și afectează în mod grav inclusiv economia României, atât zona industrială, cât și zona consumului.” - Alexandru Coita

Trăgând linie, succesul întrevederii dintre președintele Nicușor Dan și șefa Comisiei Europene se va măsura în capacitatea Bucureștiului de a transforma aceste trei teme în decizii asumate oficial.

„Concret, ca rezultat al vizitei Ursulei von der Leyen, sperăm să vedem anunțuri despre inițiative concrete și materializarea lor. În ceea ce privește securitatea la Marea Neagră, lupta cu prețurile mari la energie și dimensiunea bugetului european și fondurilor europene pentru România”, a concluzionat Alexandru Coita.

Explorează subiectele:

Ursula von der Leyen Nicușor Dan fonduri europene

Distribuie Distribuie Comentarii