Negocierile pentru salarizarea bugetarilor au eșuat: România riscă să piardă 770 de milioane de euro
România se confruntă cu perspectiva pierderii a aproximativ 770 de milioane de euro, fonduri nerambursabile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în urma eșecului negocierilor privind legea salarizării bugetarilor. Discuțiile desfășurate marți la Cotroceni, menite să deblocheze adoptarea actului normativ, nu au reușit să genereze un consens între partidele din fosta coaliție de guvernare și președintele Nicușor Dan, conform surselor politice.
Discuțiile de marți, de la Palatul Cotroceni, pe tema legii salarizării bugetarilor, nu au reușit să producă un consens, punând în pericol o finanțare europeană semnificativă. Potrivit surselor politice citate de G4Media, lipsa unui acord la masa negocierilor dintre liderii partidelor din fosta coaliție de guvernare și președintele Nicușor Dan ar putea costa România aproximativ 770 de milioane de euro, reprezentând fonduri nerambursabile din PNRR.
Această sumă este condiționată de adoptarea legii salarizării până la data de 31 august, un jalon esențial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Întâlnirea de la Cotroceni, a cărei necesitate a apărut pe fondul crizei guvernamentale generate de demiterea guvernului Bolojan de către PSD și AUR, a avut drept scop deblocarea acestui proiect legislativ crucial.
La negocieri au participat lideri importanți ai partidelor din fosta coaliție, printre care Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, alături de președintele Nicușor Dan. Proiectul legii salarizării a fost anterior blocat de Partidul Social Democrat și de anumite sindicate.
În ciuda eșecului discuțiilor inițiale, eforturile de a finaliza legea continuă. Surse din Partidul Național Liberal au indicat pentru G4Media că se depun demersuri pentru ca actul normativ să fie depus în Parlament în următoarea săptămână sau cel târziu în două săptămâni, astfel încât să poată fi votat până la termenul limită de 31 august.
Sunt luate în considerare două variante principale. Prima prevede aplicarea legii de la 1 ianuarie, ceea ce ar asigura îndeplinirea jalonului din PNRR și, implicit, încasarea celor 770 de milioane de euro. A doua variantă ar presupune o etapizare a grilelor de salarizare, în special pentru sistemele de Sănătate și Educație.
Pe lângă aceste aspecte, au apărut și solicitări financiare suplimentare din partea sistemelor vizate. Sistemul de Sănătate a cerut o alocare de 2 miliarde de lei în plus față de bugetul actual, iar cel de Educație a solicitat fonduri suplimentare în valoare de 5 miliarde de lei.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a detaliat că discuțiile nu s-au oprit la Cotroceni, ci au continuat la Ministerul Muncii, unde reprezentanții Guvernului, sindicatelor și experții au analizat în detaliu impactul financiar al propunerilor.
„Am mutat la Ministerul Muncii, unde am stat și am luat la puricat toate calculele și cifrele pentru a vedea dacă nu cumva există o supraestimare a impactului pentru versiunea aceasta pe care sindicatele ne-au pus-o nouă. Deci, trebuia să explic. Noi am venit cu o versiune care pleacă de la 2012, dar nu ajunge acolo unde sindicatele și-ar dori și sindicatele au venit cu o versiune alternativă care costă cu niște miliarde de lei în plus.”
— Dragoș Pîslaru
Declarația ministrului, citată de Mediafax, subliniază divergențele de abordare, Guvernul propunând o variantă bazată pe anul 2012, care nu satisface pe deplin așteptările sindicatelor, acestea din urmă venind cu o alternativă mult mai costisitoare.
Explorează subiectele:
