Elveția și Austria au semnat o declarație de intenție pentru a se alătura sistemului european de apărare aeriană Sky Shield.

Sistemul a fost inițiat de Germania în urma invaziei Rusiei în Ucraina și este conceput pentru a permite țărilor europene să cumpere împreună sisteme de apărare și să se antreneze împreună. Este văzut ca un moment istoric pentru Elveția neutră, potrivit bbc.com.

Însă unii elvețieni se tem că această mișcare compromite neutralitatea de lungă durată a țării lor. Aderarea la un sistem de apărare la nivel european ar fi fost de neconceput în urmă cu doar câțiva ani, dar invazia Rusiei în Ucraina a concentrat mințile.

Continentul este instabil, iar pentru multe țări europene, o modernizare a apărării aeriene a devenit inevitabilă. Guvernul elvețian spune că colaborarea cu vecinii europeni la un sistem comun are sens atât din punct de vedere strategic, cât și financiar.

Austria este, de asemenea, o țară neutră, iar guvernul de la Viena susține că, prin punerea în comun a resurselor militare, își poate menține acest statut.

Aceasta nu este prima dată când Elveția își pierde neutralitatea tradițional strictă.

Ca parte a parteneriatului pentru pace al NATO, Elveția a avut un batalion de menținere a păcii în Kosovo timp de două decenii. Și, spre furia Moscovei, s-a alăturat sancțiunilor UE împotriva Rusiei.

În prezent, 19 țări au aderat la inițiativa S ky Shield (Scutul Cerului), inclusiv Regatul Unit, țările nordice și baltice, Ungaria, România și Bulgaria.

Însă unii politicieni elvețieni de dreapta se tem că Sky Shield este un compromis prea departe.

De exemplu, dacă un atac care se îndreaptă spre unul dintre vecinii săi din cadrul Sky Shield ar survola Elveția, ar fi elvețienii dispuși să îl doboare, chiar dacă nu ar fi implicați în conflict?

Prin semnarea unui acord de aderare la inițiativă, Elveția și Austria au subliniat că neutralitatea lor rămâne neschimbată, dar această întrebare ipotetică nu a primit un răspuns real.

Dar dezbaterea privind sancțiunile, și acum cea privind Sky Shield, este doar o parte a unei analize mai ample a neutralității în Elveția.

Originile sale istorice, care datează din secolul al XIX-lea, au fost ascunse de mit. La acea vreme, Elveția era plasată între puteri mult mai mari, adesea beligerante, și le convenea să aibă un tampon neutru între ele.

În timpul celui de- Al Doilea Război Mondial, elvețienii și-au apărat granițele, dar s-au ținut cu grijă departe de conflict, făcând compromisuri atât cu puterile Aliaților, cât și cu cele ale Axei. Populația și orașele lor au ieșit practic nevătămate - ceea ce a contribuit la succesul economic al Elveției de astăzi.

Dar acum Elveția este membră a Națiunilor Unite, iar ONU a declarat că invazia Rusiei reprezintă o încălcare a Cartei ONU.

Luna trecută, parlamentul elvețian a votat împotriva unei propuneri de a permite trimiterea de arme și muniții fabricate în Elveția în Ucraina.

Decizia este în dezacord cu vecinii Elveției, iar unii de aici au devenit frustrați de ceea ce ei consideră a fi o construcție depășită a neutralității.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un apel direct la parlamentarii elvețieni, spunând că țara sa are nevoie de arme elvețiene pentru a restabili pacea.

Elveția are tancuri Leopard care sunt nefolosite acasă, când ar putea fi desfășurate în Ucraina.

Negocierile continuă în parlament pentru a găsi o modalitate de a adapta legile privind exporturile de arme, pentru a permite sprijinirea Ucrainei.

"Neutralitatea tradițională nu este sustenabilă, nu este acceptabilă din punct de vedere moral, din punctul meu de vedere", a declarat deputatul social-democrat Jon Pult la începutul acestui an.

"Dacă neutralitatea elvețiană înseamnă că suntem cumva susținătorii dreptului internațional și ai Cartei ONU, atunci sunt de acord cu neutralitatea, pentru că atunci Elveția poate fi o putere a păcii și a libertății și a ordinii mondiale bazate pe reguli."

Însă Partidul Popular Elvețian, de extremă dreapta, a condamnat semnarea, considerând că aceasta împinge țara în brațele NATO.