Nicușor Dan, pradă partidelor: Analiza deciziei cheie în blocajul politic
România se confruntă cu un nou blocaj în negocierile pentru formarea Guvernului, partidele din fosta coaliție nereușind să ajungă la un consens privind numele viitorului prim-ministru. PSD îl propune pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR susțin candidatura europarlamentarului Siegfried Mureșan. Pe fondul lipsei de concesii de ambele părți, discuțiile sunt suspendate, iar Președintele Nicușor Dan pare să fi abandonat rolul de arbitru, devenind el însuși parte a disputei politice.
Într-o analiză pentru „Adevărul”, analistul politic Cristian Andrei, fondatorul Agenției de Rating Politic, detaliază cine câștigă și cine pierde din acest impas, dar și de ce amenințarea cu alegerile anticipate reprezintă mai degrabă o strategie de negociere decât un scenariu realist.
Nicușor Dan și Ilie Bolojan, la Palatul Cotroceni. FOTO: AFP
România se confruntă cu una dintre cele mai prelungite crize de guvernare din istoria sa recentă. După eșecul învestirii cabinetului Veștea, echilibrul de putere dintre partidele fostei coaliții s-a modificat. PNL, USR și UDMR sunt gata să susțină un guvern minoritar PSD doar dacă social-democrații acceptă un acord politic cu angajamente clare, inclusiv privind reducerea deficitului bugetar. Cele trei formațiuni l-au propus pe Siegfried Mureșan drept candidat comun pentru funcția de prim-ministru, sugerând o rotație a unor guverne minoritare.
De cealaltă parte, PSD l-a nominalizat oficial pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru, refuzând însă să semneze acordul propus de PNL, USR și UDMR și respingând categoric nominalizarea lui Siegfried Mureșan.
Această mișcare a celor trei partide nu a fost pe placul Președintelui Nicușor Dan. Într-o postare pe Facebook de vineri, șeful statului s-a arătat iritat de poziția PNL, acuzând partidul că și-a schimbat abordarea privind susținerea unui cabinet minoritar condus de Sorin Grindeanu.
„Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit. În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția. Este responsabilitatea partidelor să negocieze între ele o majoritate pentru orice formulă de guvern pe care o consideră potrivită. Le cer în continuare să revină la dialog. România are nevoie de un guvern cu puteri depline”, a scris Președintele Nicușor Dan, după o nouă rundă de discuții cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai Minorităților.
Nicușor Dan vrea un guvern pe care să-l patroneze
Alinierea lui Nicușor Dan de partea PSD, partid împotriva căruia a militat constant în cariera sa, a stârnit nemulțumiri printre susținători, unii acuzându-l de trădare. Analistul politic Cristian Andrei consideră că această decizie se încadrează într-un tipar istoric al relației Președinție-Guvern. El subliniază că actuala dispută reflectă un conflict recurent între instituțiile executive, unde fiecare actor încearcă să obțină controlul politic maxim asupra viitorului executiv.
„Suntem într-un episod al unui film pe care l-am văzut 35 de ani: conflictul între palate. Președintele vrea un cabinet pe care să-l dirijeze și patroneze mai ușor, după obiectivele sale, oricare ar fi acelea. PSD pare să-i cânte acum pe această partitură, deși este un cântec de sirenă, pentru a-și consolida puterea proprie. Președintele ar ieși mai câștigat dacă ar lăsa partidele să negocieze, fără a impune un premier, variantă care i-a antagonizat suporterii”, a explicat Cristian Andrei.
În opinia sa, președintele a intrat într-o dinamică politică dificil de gestionat, mai ales după ce a renunțat la o pârghie importantă de negociere.
„Președintele trebuie să rezolve o criză și un blocaj politic și să-și recapete autoritatea care i-a fost afectată în urma nominalizărilor eșuate. Cred că acum a căzut în capcana de a se implica în jocurile dintre partide, fără a avea mijloacele să o facă, cu puține mutări disponibile. Din momentul când a renunțat la amenințarea cu anticipatele, a devenit pradă partidelor”, subliniază fondatorul Agenției de Rating Politic.
Analistul adaugă că încercarea de a-l impune pe Adrian Veștea în fruntea unui guvern din care ar fi urmat să facă parte și alți liberali, fără acordul conducerii PNL, a complicat și mai mult negocierile politice.
„Cred că președintele își dorește o soluție în care toate partidele să lase de la ele, dar asta a devenit aproape imposibil, după ce a încercat să impună PNL cum să joace, cu un premier nedorit de partid. Criza politică vine dintr-o lipsă de încredere”, spune Cristian Andrei.
Cristian Andrei, fondatorul Agenției de Rating Politic
Echilibru fragil în Parlament
Eșecul învestirii cabinetului Veștea a reconfigurat raporturile de forțe din Parlament, într-un context în care o majoritate stabilă este dificil de construit.
„Toate partidele din tabăra pro-europeană au aflat în ultimele două luni care le sunt limitele, și PNL și PSD. PNL a aflat că nu poate avea un premier cum dorește, PSD a aflat că nu poate pune un guvern cum dorește. Acum tabla e împărțită aproape perfect în trei: populiști, polul de dreapta și PSD. Toate au putere de șantaj aproape egală asupra celorlalte. De aceea nu cedează nimeni, pentru că se tem că ceilalți doi s-ar putea alia. Așa că, fără negocieri și cedări, niciuna din părți nu poate avea o putere mai mare. Nimeni nu are încredere în celălalt în politica din România”, afirmă Cristian Andrei.
În acest context, PSD păstrează în teorie o variantă de rezervă, însă implementarea acesteia este complicată, mai ales că Președintele Nicușor Dan a respins-o categoric.
„PSD mai are opțiunea «nucleară» de a se alia cu parlamentari din AUR, dar și asta s-a dovedit a fi dificil. Acum, la fel ca la moțiune sau la votul de la cabinetul Veștea, se pune presiune până când cineva va clipi și va ceda la vot”, a explicat Cristian Andrei.
Anticipatele, o temă de presiune politică
Având în vedere acest blocaj, scenariul alegerilor anticipate există în teorie. După eșecul votului pentru guvernul Veștea, ar mai fi nevoie ca o a doua propunere de cabinet să fie respinsă de Parlament în 60 de zile. În această ipoteză, Președintele „poate” dizolva Parlamentul, dar nu este obligat, iar șeful statului a exclus deja această posibilitate.
„În continuare este un scenariu îndepărtat, care ar fi și o pierdere imensă de timp, n-ar rezolva criza deloc, ar acutiza-o. Este doar o retorică de șantaj, de a pune presiune în negocieri, de a arăta că toți rămân pe poziții și nu acceptă compromisuri. PSD nu acceptă să i se pună condiții. PNL și USR nu renunță la propriul premier și rotativă. Prin acest discurs al anticipatelor, partidele vor să pună și presiune pe președinte, să-l oblige să joace așa cum dorește o tabără sau alta. Pare că miza crizei s-a mutat subtil de la cine guvernează, la cine controlează președintele”, a conchis Cristian Andrei.
Explorează subiectele:
