Nou cutremur de peste 4 grade în Arad/Se schimbă harta seismică a României? Două zone au ieșit din „adormire"
Două zone seismice cunoscute de specialiști au ieșit din „adormire” anul acesta în România: Gorj și Banat, dar nu avem cum să știm dacă în acele regiuni vor urma mai multe replici sau cutremure mai dese, scrie hotnews.ro .
De ce zona Gorj este mai deosebită? Când au mai fost cutremure puternice în Banat și Crișana? De ce magnitudinea de 4,9 atrage atenția în Arad, dar nu și în Vrancea?
O zonă unde un cutremur de 4,9 grade Richter merită luat în seamă
Zonele seismice Banat și Crișana sunt cunoscute de geologi, însă intră mult mai puțin în atenția publicului general, deoarece nu s-au produs acolo cele mai puternice seisme din țară.
„Față de zona Vrancea, care se manifestă mult mai des, aceste cutremure din Banat sunt mai rare, dar se știe de ele, iar în zonarea de risc seismic a țării figurează acolo chiar la un nivel mai înalt decât a fost zona Gorjului, unde s-a produs acel cutremur neașteptat. Nu este o surpriză că se produc cutremure în Banat și Crișana, sunt consemnări istorice și INFP are toată documentația”, explică pentru HotNews.ro, Alexandru Szakacs, cercetător științific la Institutul de Geodinamică din București.
Cel mai puternic cutremur produs luni în regiunea Arad are 4,9 grade pe scara Richter. Ar trebui să-l considerăm ca fiind unul puternic? „Puterea cutremurelor este raportată și la adâncime; un cutremur de 5, 5,5 pe Richter, până în 6, dacă este la adâncime mică, produce efecte mari. Același cutremur, la 80 km adâncime nu produce efecte la fel de mari. Un cutremur de 4,9 grade în Vrancea aproape că trece neobservat, lumea fiind obișnuită deja”, explică Alexandru Szakacs.
De menționat că magnitudinea cutremurului de 4,9 grade pe Richter, produs la ora 20.46, pe data de 22 mai, la 9 km adâncime și la 22 km de Arad, a fost revizuită la 4,7 grade.
Un nou cutremur cu o magnitudine de 4,1 grade s-a înregistrat marți seara la Arad.
„În ziua de 23.05.2023, 19:15:29 (ora României), s-a produs în BANAT, ARAD un cutremur mediu cu magnitudinea ML 4.1, la adâncimea de 8,7 km. Cutremurul s-a produs la 23km SE de Arad, 47km NE de Timisoara, 75km SE de Bekescsaba, 90km N de Resita.”, informează Institutul Național pentru Fizica Pământului.
În februarie se produceau mai multe cutremure în zona Gorj, zonă care s-a reactivat, iar cel mai important a fost cel produs în Oltenia, pe 14 februarie, cu o magnitudine de 5,7 grade pe scara Richter. INFP anunța acum trei luni că, în zece zile, între 13 și 23 februarie 2023 au fost localizate în zona Gorj 960 de cutremure cu magnitudini locale pe Richter între 0,2 și 5,7.
Dintre acestea, 15 seisme au avut peste 3,5 - magnitudine de la care cutremurele pot fi resimțite de către populația aflată în zona epicentrală.
Cei de la INFP spuneau în februarie că Gorj este o zonă seismică cunoscută, dar cu activitate slabă până la episoadele din a doua lună a anului. Atunci, aparatele au înregistrat cea mai mare intensitate seismică din ultimii 200 de ani din zonă. Tot despre Gorj, reprezentanții INFP spuneau că este limitată capacitatea acelei zone de a produce cutremure cu magnitudine mare.
Cele două zone, Gorj și Banat, s-au reactivat într-adevăr, dar aceasta NU schimbă modul cum vedem harta națională a cutremurelor.
Putem spune, așadar, că în acest an s-au reactivat două zone seismice ale țării, zone seismice cunoscute de specialiști, unde însă în ultimii ani nu se mai produseseră seisme demne de luat în seamă. „Este corect să spunem că zona s-a reactivat, fiindcă s-a produs acest cutremur, dar asta NU înseamnă că sigur va urma o fază în care vor apărea cutremure dese și tot mai mari. Nimeni nu poate să prezică ce se va întâmpla în continuare”, spune cercetătorul.
Ar fi însă eronat să considerăm că reactivarea zonelor Arad și Gorj ar schimba harta seismică a țării „Nu! Nu o schimbă. Așa cum au spus și cei de la INFP, în Gorj au fost și în trecut cutremure, însă nu la această intensitate. Acolo, în Gorj, surpriza a fost intensitatea și NU faptul că s-a produs un cutremur, motiv pentru care va trebui să fie revizuit gradul de risc de seismicitate în Gorj”, explică Alexandru Szakacs.
Când au mai fost cutremure puternice în zona de sud-vest a țării
Când au mai fost cutremure puternice în aceea zonă de sud-vest a țării? Au fost acum 32 de ani trei seisme, toate de peste 5 grade, deci cu o intensitate mai scăzută decât cele din 22 mai 2023. Nu am găsit în datele disponibile seisme de 6 grade Richter sau mai puternice.
Două cutremure cu magnitudine peste 5 s-au petrecut în iulie 1991, unul pe 12 iulie (zona Banloc(, cu magnitudinea 5,7 pe scara Richter, în județul Timiș, iar celălalt pe 18 iulie, cu magnitudinea 5,5, în zona Herculane.
Pe 2 decembrie 1991, tot în județul Timiș, s-a produs un seism cu magnitudinea 5,6 grade, în zona comunei Voiteg. În toate aceste trei cazuri au fost case avariate.
Cutremurele din 22 mai 2023 din Banat și Crișana
Un seism cu magnitudine 4,9 şi unul cu magnitudine 4,3 s-au produs luni seară în Crişana, judeţul Arad, fiind resimțite în mai multe localități din zonă.
Constantin Ionescu, director la Institutul Național pentru Fizica Pământului a spus, la Digi 24, că seismul de 4,9 care a avut loc în Arad este „semnificativ pentru zona respectivă”, dar a precizat că zona este cunoscută din punct de vedere seismic. „Epicentrele din zona Banatului migrează în funcție de tensiunile care se acumulează în faliile de suprafață”.
Șeful INFP mai spunea că în acest moment este greu de estimat cum vor evolua lucrurile, pentru că „epicentrele din zona Banatului migrează în funcție de tensiunile care se acumulează în faliile de suprafață”.
„Este posibil(să apară replici). Am văzut că a apărut la o oră și ceva de la primul cutremur. Acum NU știm exact cum va fi evoluția acolo, în zona respectivă”.
România, cutremurele și zonele de risc
Vrancea este zona seismogenă cu cel mai ridicat potențial distructiv în țară, dovadă că cele mai nimicitoare cutremure s-au produs acolo. Banatul, Crișana, zona Făgăraș - Câmpulung sunt încadrate la categoria „surse seismice superficiale de importanță locală pentru hazardul seismic”.
Cutremurele sunt fenomene naturale cauzate de eliberarea de energie în interiorul Pământului în urma fracturării rocilor supuse tensiunilor acumulate. Suprafața de-a lungul căreia rocile „se rup" și se deplasează se numește „plan de falie”. Cutremurele din România de origine tectonică se produc de-a lungul unor falii crustale (situate la adâncimi de sub 60 km), cazurile din Gorj și Banat.
