Noua eră / Armata chineză vrea să trimită roboți umanoizi pe câmpul de luptă
Demonstrațiile recente din China în care mașinile bipedale au alergat mai rapid decât Usain Bolt sau au boxat pe scenă nu au rămas un simplu spectacol de divertisment tehnologic. La scurt timp după aceste evenimente, Armata Populară de Eliberare (PLA) a demarat o campanie accelerată de adaptare a roboților umanoizi pentru misiuni reale de luptă, vizând integrarea acestora în operațiuni tactice complexe alături de militarii în carne și oase.
La finalul Jocurilor Mondiale ale Roboților Umanoizi găzduite recent de China, unde mașinile inteligente au uimit publicul dansând, boxând și depășind viteza de sprint a celebrului Usain Bolt pe distanța de 100 de metri, publicația oficială a forțelor armate, PLA Daily, a trasat o linie clară. Ziarul militar le-a cerut direct specialiștilor să grăbească trecerea celor mai noi descoperiri din centrele de cercetare spre poligoanele de instrucție, pregătind astfel apariția primilor „combatanți” sintetici.
O investigație realizată de Reuters , bazată pe examinarea a peste o sută de achiziții militare, dosare guvernamentale, brevete, lucrări de specialitate și comunicări ale producătorilor de armament, arată că Beijingul tatonează tot mai serios utilizarea roboților bipedali pe front. Documentele indică faptul că structurile militare chineze evaluează rezistența și aptitudinile acestor sisteme în condiții de război, cumpără tehnologii avansate pentru antrenarea lor și analizează colaborarea dintre oameni și mașini. O atenție deosebită este acordată senzorilor de percepție a mediului înconjurător și modului în care roboții pot manipula echipamente și obiecte.
O industrie comercială care alimentează ambițiile militare
Această ofensivă a armatei se sprijină pe un avantaj economic covârșitor: conform estimărilor BofA Global Research, fabricile din China au asigurat aproximativ 95% din volumul mondial de roboți umanoizi livrați în anul 2025. Producția internă masivă garantează forțelor armate acces facil la resurse tehnice pe care alte armate abia le testează.
Interesul militarilor pentru sistemele robotice autonome a fost amplificat și de lecțiile războiului din Ucraina, unde utilizarea masivă a dronelor ghidate prin inteligență artificială a redefinit misiunile de atac și supraveghere, în vreme ce platformele robotizate preiau deja sarcini de aprovizionare, salvare a răniților și chiar acțiuni de infanterie.
Robot militar pe șenile folosit de forțele armate ucrainene, FOTO: Smoliyenko Dmytro, Ukrinform / Abaca Press / Profimedia Dennis Hong, profesor la University of California, Los Angeles (UCLA), explică miza practică a acestor echipamente: capacitatea de a pătrunde în zone periculoase fără a risca vieți umane transformă robotul într-un instrument sacrificabil prin excelență. Pe de altă parte, Aaron Johnson, profesor la Carnegie Mellon University, atrage atenția că autonomia energetică redusă și haosul imprevizibil de pe câmpul de luptă rămân obstacole majore în funcționarea acestor dispozitive.
Deși până în prezent nu există dovezi că PLA ar fi integrat efectiv unități umanoide înarmate în rândurile sale operative, autoritățile de la Beijing și Universitatea Națională de Tehnologie a Apărării (NUDT) au refuzat să comenteze aceste proiecte.
Tactica războiului urban: asaltul clădirilor cameră cu cameră
Strategii chinezi concep deja scenarii clare pentru folosirea noilor platforme. O cercetare din august 2025 realizată la centrul de testare al NUDT din Xi’an a simulat o operațiune de luptă în mediul urban: două echipe de asalt formate din soldați umani și șase roboți – umanoizi, patrupezi sau vehicule fără pilot – acționau sincronizat pentru a neutraliza o clădire inamică, curățând încăperile nivel după nivel.
Juo-Min Chou, expertă în cadrul Institutului pentru Apărare Națională și Cercetări de Securitate din Taiwan, subliniază că silueta bipedă oferă avantaje unice în spații închise precum clădirile, rețelele de tuneluri sau navele militare. Membrele superioare și inferioare permit cățărarea și folosirea unor obiecte diverse, chiar dacă pentru logistică simplă sau recunoaștere platformele pe roți ori șenile sunt încă mai ieftine și mai robuste.
Xi Jinping alături de ofițeri ai forțelor armate chineze, FOTO: Li Gang / Xinhua News / Profimedia Images Discuția privind atribuțiile acestor mașini a avansat rapid. Într-o analiză din iulie 2025 apărută în PLA Daily, se anticipa tranziția roboților de la sarcini de suport la acțiuni ofensive directe, fiind dezbătute scenarii în care sistemele autonome ar putea deschide focul asupra țintelor vii după confirmarea vizuală a unui operator uman. În plus, la finalul anului trecut, Comandamentul Teatrului de Est a diseminat o simulare video generată prin AI ce ilustra o invazie ipotetică a Taiwanului în care unități de roboți umanoizi și patrupezi spărgeau liniile defensive ale insulei.
Achiziții pentru instruire și presiunea industriei de stat
Trecerea către aplicații militare practice a căpătat forță în 2024, odată cu primele sesiuni dedicate acestui domeniu organizate de NUDT și Academia Chineză de Științe Militare. În iunie 2025, o competiție NUDT a inclus probe dure: simularea infiltrării în spatele liniilor inamice pentru cartografiere și identificarea țintelor, dar și verificarea punctelor de acces și patrularea în cazărmi.
Tot în 2025, forțele armate au inițiat achiziții directe de roboți umanoizi și programe de operare avansată. În vara acestui an, PLA a aprobat o investiție de aproximativ 300.000 de dolari doar pentru o platformă capabilă să colecteze și să prelucreze date venite de la radare, camere și senzori inerțiali, elemente cruciale pentru adaptarea mașinilor la terenuri accidentate.
Companiile de stat din apărare s-au conformat cererii. Gigantul Norinco a prezentat recent robotul umanoid Fuxi, un model în mărime naturală proiectat pentru pază, supraveghere permanentă indiferent de vreme și misiuni de risc înalt. Fuxi poate funcționa prin teleoperare, permițând unui soldat să preia controlul complet de la distanță și ocolind deocamdată limitele inteligenței artificiale complet autonome.
Rivalitatea cu Statele Unite și limitele etice
Nici Washingtonul nu ignoră această direcție. Armata americană a deschis anul trecut o competiție dedicată dezvoltării de sisteme umanoide militarizate, alocând inițial 1,25 milioane de dolari pentru contracte menite să testeze asistența oferită soldaților în misiuni de recunoaștere, deminare, gestionare a substanțelor toxice sau asalt urban. Totuși, Statele Unite se confruntă cu un decalaj considerabil în ceea ce privește producția la scară largă a sistemelor cu două sau patru picioare. În mod paradoxal, firma chineză Unitree, lider în furnizarea de câini-roboți, a valorificat în proiectele sale concepte inovatoare finanțate inițial chiar de armata americană.
Dincolo de provocările tehnologice, perspectiva unor astfel de arme ridică probleme morale și de drept internațional. Crucea Roșie a avertizat că mașinile autonome riscă să nu recunoască gesturile de capitulare sau statutul de combatanți răniți, situații care necesită empatie și înțelegere de context. În timp ce legislația militară americană impune verificări juridice stricte și menținerea deciziei de atac la nivel uman, Ministerul Apărării de la Beijing a asigurat public, în martie, că armele dotate cu AI vor rămâne sub controlul operatorilor.
Deși analiștii independenți, precum Malcolm Davis de la Institutul Australian pentru Politici Strategice, consideră că roboții bipezi mai au nevoie de cinci până la zece ani pentru a fi cu adevărat eficienți pe front, cercetătorii militari chinezi sunt convinși că este doar o chestiune de timp. Wang Yonghua, expert al Academiei Chineze de Științe Militare, subliniază că depășirea barierelor de mobilitate și reducerea costurilor de producție industrială vor deschide inevitabil calea ca roboții umanoizi să pătrundă masiv în teatrele de război.
Explorează subiectele:
