O analiză care dă fiori... Unde ar putea lovi Rusia dincolo de Ucraina: România și Republica Moldova, vizate direct
Kremlinul ar putea trece de la războiul hibrid la acțiuni militare punctuale menite să verifice soliditatea angajamentelor de securitate ale NATO, avertizează experții centrului de analiză Atlantic Council. Pe fondul blocajelor de pe frontul ucrainean, Moscova ia în calcul noi direcții de presiune, flancul estic și bazinul Mării Negre – inclusiv România și Republica Moldova – figurând printre cele mai expuse zone la riscuri de securitate.
Pe măsură ce conflictul armat din Ucraina continuă, specialiștii în securitate internațională atrag atenția că Vladimir Putin ar putea încerca o extindere calculată a agresiunii. O evaluare detaliată a riscurilor, realizată de experții centrului de cercetare Atlantic Council, conturează un tablou în care mai multe state europene se află direct în vizorul Moscovei, miza principală fiind testarea capacității de reacție a NATO.
Marea Neagră și riscurile directe la adresa României
Pentru teritoriul românesc, pericolele nu mai reprezintă o simplă ipoteză teoretică, explică Alex Șerban, directorul filialei locale a Atlantic Council. Granițele țării au fost deja martorele unor incidente repetate, de la pătrunderea și prăbușirea dronelor militare până la pericolele cauzate de minele marine în derivă și atacurile asupra navelor civile.
Potrivit specialistului, o eventuală escaladare împotriva României nu va începe printr-o ofensivă terestră clasică cu blindate, după cum menționează în analiza citată . Moscova ar miza mai degrabă pe tactici maritime neconvenționale: perturbarea traficului din apropierea portului Constanța cu ajutorul minelor și dronelor navale, sabotarea infrastructurii energetice amplasate pe platoul continental, incursiuni aeriene provocatoare și atacuri cibernetice orientate împotriva încrederii publice în protecția oferită de Alianță.
O amenințare suplimentară pentru securitatea regională ar fi o acțiune a forțelor ruse îndreptată împotriva Republicii Moldova. Marele test pentru partenerii occidentali va consta în viteza decizională, Rusia încercând să genereze crize rapide la frontieră pentru a exploata diferența dintre promisiunile politice ale Alianței și capacitatea sa militară imediată de reacție.
Republica Moldova: vulnerabilitatea din afara umbrelei de securitate
Chișinăul este supus constant unui spectru larg de presiuni hibride, susține Shelby Magid, din cadrul Centrului Eurasiatic al organizației. Manevrele Kremlinului includ prezența trupelor în regiunea separatistă transnistreană, imixtiuni electorale, campanii de dezinformare, șantaj energetic și survolări ilegale ale spațiului aerian național.
Deși cetățenii moldoveni au demonstrat o rezistență surprinzătoare în fața ingerințelor, reconfirmându-și parcursul european la urne, țara rămâne extrem de expusă. Lipsa statutului de membru al Uniunii Europene sau al NATO, combinată cu o capacitate militară proprie limitată, face ca Republica Moldova să fie expusă în cazul unei agresiuni militare convenționale.
Țările baltice și Polonia: testarea directă a Articolului 5
În zona baltică, Rusia continuă să forțeze limitele prin acțiuni de sabotaj, incendieri, atacuri cibernetice, bruiaje constante ale semnalului GPS și chiar planuri de asasinat, avertizează Justina Budginaite-Freli. În viziunea sa, Moscova nu va da înapoi până nu va suporta costuri concrete. Dacă regimul de la Kremlin va percepe ezitări politice în interiorul Alianței Nord-Atlantice, granița dintre operațiunile hibride și agresiunea armată ar putea fi ștearsă deliberat pentru a submina credibilitatea apărării colective.
În mod similar, Polonia tratează cu maximă seriozitate amenințarea extinderii războiului. Directorul biroului din Varșovia al Atlantic Council, Aaron Koreva, amintește istoricul recent al incidentelor: incursiunea a 19 drone rusești în spațiul aerian în septembrie 2025, prăbușirea unei rachete de croazieră în iunie 2026, un sabotaj feroviar pe traseul Varșovia–Lublin și incendierea suspectă a unui complex comercial din capitală.
În fața unui potențial atac convențional lansat din Kaliningrad sau de pe teritoriul Belarusului, Polonia a demarat proiectul defensiv „Scutul de Est” și a alocat apărării 4,8% din PIB. Deși dispune de tehnică de vârf – de la tancuri Abrams și avioane F-35 până la sisteme HIMARS – Varșovia ar avea nevoie de sprijinul imediat al aliaților în cazul unui conflict prelungit, mai ales în segmentul apărării antiaeriene.
Insulele nordice și obiectivele strategice din Scandinavia
Pe flancul nordic, Moscova urmărește diminuarea capacității forțelor aliate de a se desfășura rapid în proximitatea Peninsulei Kola, consideră Anna Wislander. După ani de spionaj cibernetic, instrumentalizare a fluxurilor migratorii și bruiaje de navigație, Rusia ar putea viza puncte geografice cheie din Marea Baltică și Marea Barents.
Printre teritoriile considerate atractive din punct de vedere strategic se numără insulele Gotland, Åland și Bornholm, a căror ocupare ar extinde scutul antiaerian rusesc peste căile de comunicație ale NATO. O atenție deosebită este acordată și arhipelagului Spitsbergen, unde statutul juridic specific și izolarea geografică ar putea servi drept pretext pentru acțiuni de intimidare împotriva Norvegiei.
Subminarea din interior: sabotaje în Germania și diviziuni în societățile occidentale
Tacticile Moscovei se resimt puternic și în centrul Europei. În Germania, acțiunile atribuite serviciilor ruse au crescut în agresivitate, semnalează cercetătoarea Phyllis Berry. Printre episoadele grave se numără drone cu explozibil depistate la aeroportul din Leipzig, peste o mie de zboruri suspecte deasupra instalațiilor militare în cursul anului 2025, atacuri cibernetice majore asupra aviației civile și tentative de eliminare a unor șefi de companii de armament. Berlinul a ripostat prin închiderea unor reprezentanțe diplomatice și culturale ruse, însă reacția rămâne subiect de dezbatere internă.
Dincolo de operațiunile pe teren, cea mai eficientă armă rusească împotriva Europei de Vest și a Statelor Unite rămâne adâncirea tensiunilor interne, subliniază John Seifer, fost ofițer al serviciilor de informații americane. Conștientă de inferioritatea sa militară și economică în fața unui Occident unit, Moscova recurge la amplificarea polarizării sociale, susținerea curentelor politice extremiste și răspândirea dezinformării. Mesajele divergente – fie că sugerează americanilor că susținerea aliaților este inutilă, fie că descriu SUA drept un partener incert pentru europeni – urmăresc un singur rezultat: fragmentarea coeziunii transatlantice din interior.
Explorează subiectele:
