O nouă furtună extrem de puternică, descoperită de sonda Juno la polul sud al planetei Jupiter

Sonda Juno, aparţinând NASA, a descoperit luna trecută o nouă şi puternică furtună pe Jupiter, a şaptea observată în regiunea polului sud al planetei, conform Live Science.

Juno a observat această nouă furtună, care are dimensiunea statului american Texas, la 3 noiembrie, în cursul celui mai recent survol prin apropierea giganticei planete gazoase. Această furtună se adaugă unei familii de alte şase cicloane din regiunea australă a lui Jupiter, pe care Juno le-a observat în cursul survolurilor anterioare (alături de 9 cicloane în apropierea polului nord jovian).

Furtunile din zona australă a lui Jupiter sunt aliniate deosebit de exact. Anterior, cinci dintre ele formau un pentagon în jurul unei puternice furtuni centrale de dimensiunea SUA. Odată cu descoperirea noii furtuni, pentagonul de la polul sud al planetei s-a transformat într-un hexagon.

"Aceste cicloane sunt fenomene meteorologice noi, care nu au fost văzute anterior şi a căror apariţie nu a fost prevăzută", conform lui Cheng Li, cercetător în cadrul misiunii sondei Juno, de la Universitatea California din Berkeley.

"Natura ne dezvăluie o nouă fizică privind dinamica fluidelor şi modul în care funcţionează atmosfera planetelor gigantice. Începem să înţelegem despre ce este vorba prin observaţii şi prin simulări pe calculator. Viitoarele survoluri ale sondei Juno prin apropierea lui Jupiter ne vor ajuta să înţelegem mai bine astfel de fenomene pentru că ne vor arăta cum evoluează astfel de cicloane în timp", a adăugat el.

Juno se află pe o orbită foarte alungită în jurul lui Jupiter, orbită pe care o încheie la fiecare 53 de zile terestre. Cele mai multe şi mai importante date despre Jupiter sunt adunate atunci când Juno se apropie cel mai mult de planeta gigantică. Iar aceste survoluri se produc la o distanţă foarte mică faţă de straturile superioare ale atmosferei joviene. În cursul survolului din 3 noiembrie, cel de-al 22-lea survol din cadrul misiunii sondei Juno, ce a avut un buget de 1,1 miliarde de dolari, sonda a trecut la doar 3.500 km de straturile superioare ale atmosferei lui Jupiter. Acest survol putea însă să fie şi ultimul din cadrul acestei misiuni.

Echipa de control a misiunii a ajuns la concluzia că, dacă va continua pe aceeaşi traiectorie, Juno va intra în umbra giganticei planete la 3 noiembrie, timp de 12 ore. Aceasta ar fi fost o condamnare la moarte pentru sonda ce funcţionează cu energie solară.

Echipa responsabilă de supravegherea navigaţiei sondei Juno, din cadrul NASA Jet Propulsion Laboratory, a venit cu soluţia salvatoare: sonda Juno "va sări" peste umbra lui Jupiter. Astfel, la 30 septembrie, responsabilii cu navigaţia lui Juno i-au transmis sondei să-şi activeze micile motoare cu reacţie folosite pentru schimbarea poziţiei în pulsuri, timp de 10 ore şi jumătate. Acest lucru a scos sonda de pe traiectoria care o purta spre umbra giganticei planete.

Concepută pentru a descifra secretele planetei Jupiter, sonda Juno are printre obiective determinarea cantităţii de apă şi amoniac din atmosfera ultradensă a giganticei planete, pentru a verifica teoriile existente despre modul de formare al planetelor. De asemenea, sonda observă în profunzime atmosfera joviană pentru a-i măsura compoziţia, temperatura, dinamica şi alte proprietăţi. Un alt obiectiv este cartografierea câmpului magnetic şi al celui gravitaţional, dezvăluind astfel structura internă a giganticei planete. De asemenea, printre obiectivele misiunii lui Juno se numără studierea magnetosferei lui Jupiter în apropierea polilor planetei şi în special a aurorelor, pentru a obţine noi date despre modul în care uriaşul câmp magnetic al planetei îi afectează atmosfera. Tot sondei Juno îi revine misiunea de a afla dacă Jupiter are un nucleu solid.

Obiectivul principal al misiunii este însă de a înţelege originile şi evoluţia lui Jupiter. Sub straturile dense de nori, Jupiter ascunde secretele proceselor fundamentale şi condiţiilor care au guvernat Sistemul Solar în perioada sa de formare. Reprezentând cel mai apropiat exemplu al unei planete gazoase gigantice, Jupiter ne poate oferi instrumentele necesare pentru a înţelege şi alte sisteme planetare descoperite în jurul altor stele.

Sonda Juno a fost lansată în 2011 şi a ajuns pe orbita lui Jupiter la 4 iulie 2016. AGERPRES


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 CCR, asasinii României! / Dr Emilian Imbri, managerul spitalului Victor Babeș: Trei infectați au plecat / Și de la…

2 Document / Pacienții Covid au început să plece din spitale, începând de vineri / Statul rămâne fără instrumentul l…

3 50 de miliarde de dolari. Asta este averea reală a Mafiei PSD care a furat România în ultimii 30 de ani. Numai…

4 ULTIMA ORĂ România are cea mai abruptă creștere a curbei de infectare cu coronavirus din Europa de Est

5 VIDEO Ascultați-l pe Dorneanu ce tupeu de borfaș are! Se apără cu tatăl vitreg al lui Tăriceanu, turnătorul Da…