Oierii români, blocați între sacrificarea turmelor și promisiuni fără acoperire
Manifestația organizată pe 15 septembrie în Piața Victoriei trebuia să accelereze măsurile promise încă din luna iunie, moment în care Comisia Europeană a sistat exporturile de ovine din România pe fondul pestei micilor rumegătoare. Rezultatul a fost însă o dezamăgire profundă pentru crescători: cererile lor au căzut în plan secund din pricina actelor de violență provocate de agitatori, determinând mulți fermieri afiliați Uniunii Oierilor din România să se retragă încă din cursul aceleiași după-amiezi pentru a evita deturnarea politică a nemulțumirilor.
Fermierii au plecat tot fără soluții din București Foto: Constanța Ștefan
Reprezentanții breslei subliniază că nu revendică schimbări de miniștri sau directori, ci doresc aplicarea unor măsuri funcționale de către factorii de decizie aflați în funcție. Totuși, dialogul cu autoritățile a scos la iveală mesaje divergente. Fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, susține că România este pe deplin îndreptățită să reia imediat livrările către statele din afara Uniunii Europene, pe motiv că Executivul comunitar nu ar avea temei legal să interzică relațiile comerciale bilaterale cu țările terțe. În paralel, ministrul interimar Tánczos Barna a reclamat disproporția măsurilor europene în raport cu tabloul epidemiologic real și efectele economice devastatoare asupra ramurii zootehnice.
Deși eurodeputatul Daniel Buda a asigurat crescătorii că primesc despăgubiri și că exporturile de animale imunizate vor fi deblocate în cel mult o lună, liderul Uniunii Oierilor din România, Maniu Vonica, atrage atenția că promisiunile sunt lipsite de garanții. Acesta a evidențiat că interdicția emisă pe 17 iunie a rămas neschimbată după trei luni de simple dezbateri și a avertizat că birocrația de la Bruxelles riscă să amâne orice derogare dincolo de finalul anului.
Între timp, criza din ferme se adâncește cu fiecare săptămână de blocaj. Oierii sunt nevoiți să suporte costuri continue de furajare pentru animale care ar fi trebuit vândute deja. În plus, alternativa sacrificării pentru carne în carcasă a dispărut treptat: dacă piața externă solicita carcase provenite din animale de maximum 35 de kilograme în viu, greutatea ovinelor a ajuns acum la 40–50 de kilograme, depășind cerințele clienților.
Perspectivele legate de vaccinare stârnesc, de asemenea, temeri mari. Pentru a facilita comerțul extern, Comisia Europeană a alocat României un lot gratuit de peste 1,3 milioane de doze de ser, destinate exclusiv animalelor pregătite de export, oferind și promisiunea unor despăgubiri care să acopere valoarea animalelor ucise, pierderile de profit și fondurile necesare repopulării. Totuși, crescătorii se tem că normele actuale prevăd interzicerea exporturilor timp de doi ani pentru efectivele vaccinate, spre deosebire de state precum Grecia, Cipru sau Croația, unde producția este absorbită intern de consumul propriu.
Măsura sacrificării preventive a stârnit cea mai mare revoltă în rândul fermierilor, aceștia semnalând lipsa unor termene clare pentru acordarea despăgubirilor și refuzul plăților pe motive administrative secundare, cum ar fi aplicarea unor amenzi.
„Sprijinul clar nu există la momentul ăsta. Doar discuții. S-au omorât atâtea animale și nu spune nimeni: mâine îți dau banii! Știu foarte multe animale sacrificate din anii 2024 și poate 2025 și nu s-au despăgubit, pe motiv că x, că y, că li s-a dat o amendă. Una e una, alta e alta. Dacă am greșit ceva, mă amendezi. Dar dacă mi-ai omorât ceva, e proprietatea mea. Ai luat o decizie să mă expropriezi, adică să mi le sacrifici. E o certitudine, o realitate. Le-ai numărat. Dom'le, că n-am avut 10, n-am avut, nu mi le plătești, am înțeles, dar mi-ai omorât 800. Dă-mi banii! Pentru că, vă spun un lucru pe care l-am auzit la cineva și are perfectă dreptate: un proprietar are un focar și se întâmplă și încep să-i moară. Dacă nu i le sacrifică nimeni, poate îi mor 100, 150 și-i trăiesc 800. Și le reface. Dacă i le omori pe toate, rămâne cu nimic. Vă întreb, dacă într-un sat, când a fost COVID, au găsit trei oameni bolnavi, au omorât tot satul? Hai să discutăm concret. E același lucru. Cum iei decizia să-i sacrifici tot, indiferent de consecințe, și le sacrifici și, pa. Că așa spune Comisia. Mor 10-15% și restul scapă, trec prin boală, se imunizează. Omorâm tot. Exact asta e întrebarea. Dacă într-un sat găsești cinci oameni bolnavi, ai omorât tot satul? Nu îi tratezi?”
— Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor din România
Procedurile drastice de lichidare a focarelor au și o justificare sanitar-veterinară, explică președintele Colegiului Medicilor Veterinari Olt, Ioan Bozgă. Protocolul oficial impune recoltarea unor eșantioane la apariția suspiciunilor, iar primul rezultat pozitiv atrage oprirea testării și sacrificarea întregii turme, chiar dacă o parte dintre animale sunt sănătoase. Medicul subliniază că simpla campanie de vaccinare nu este suficientă dacă regulile de carantină continuă să fie eludate prin mișcări neautorizate de animale.
„Normele spun că de la ultima vaccinare, 2 ani de zile trebuie să rămână acele animale în regiunea respectivă, în cazul nostru, în țară. Pericolul e următorul: trec 2 ani de zile, vaccinăm totul, dar dacă peste o lună mai apare un focar, se ia de la zero totul. Așa sunt normele impuse. Însă, animalele se mișcă. Sunt suspiciuni că și acum ei mișcă animalele dintr-o zonă în alta, noaptea, fără nicio documentație și fără să știe nimeni. De asta e foarte, foarte greu”
— dr. Ioan Bozgă, președintele Colegiului Medicilor Veterinari Olt
Explorează subiectele:
