Pact de supraviețuire între Europa și Canada în fața „hegemonilor prădători”
Europa și Canada, alianță de supraviețuire Foto: Shutterstock
Summitul UE-Canada, desfășurat la Montreal în perioada 29-30 octombrie, are loc într-un moment de cotitură geopolitică. Într-un editorial publicat în cotidianul Le Monde , istoricul canadian Michael Ignatieff argumentează că Bruxellesul și Ottawa au ajuns la o concluzie comună: fiind incapabile să controleze marile puteri care rescriu regulile globale, sunt obligate să își construiască propriile alternative economice, tehnologice și strategice.
Ignatieff numește Europa și Canada drept „supraviețuitori orfani ai colapsului ordinii mondiale”. Potrivit analizei sale, miza acestui parteneriat depășește cu mult simpla cooperare comercială, vizând însăși existența lor ca actori independenți pe scena globală.
„Nu pot controla hegemonii prădători - China, Rusia și America - care distrug ordinea internațională, așa că trebuie să se unească pentru a evita să fie striviți”, subliniază istoricul, adăugând că „ceea ce este în joc este cu nimic mai puțin decât capacitatea puterilor de dimensiuni medii de a-și menține suveranitatea, nivelul de trai și capacitatea de a inova și prospera într-o lume dominată de trei hegemoni prădători”.
Bătălia pentru tehnologie și minerale critice
Una dintre cele mai mari vulnerabilități care limitează autonomia celor doi parteneri este decalajul tehnologic sever față de giganții globali. Datele prezentate de Ignatieff arată că Statele Unite dețin aproximativ 75% din capacitatea globală de calcul, în timp ce China controlează 15%. Rămase mult în urmă într-o economie dictată de avansul tehnologic, Europa și Canada încearcă acum să recupereze terenul pierdut prin valorificarea resurselor naturale.
Resursele minerale critice sunt văzute ca principala miză geopolitică a anilor următori. „Cine controlează mineralele critice controlează dezvoltarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor viitorului”, avertizează autorul canadian.
Pentru a contracara aceste dependențe față de Washington și Beijing, summitul de la Montreal vizează lansarea unor inițiative comune concrete:
- Direcționarea investițiilor europene către sectorul canadian al materiilor prime critice;
- Crearea unor sisteme digitale de plăți care să funcționeze independent de infrastructura financiară a Statelor Unite;
- Extinderea cooperării spațiale, marcată de integrarea Canadei în programul european Galileo;
- Deschiderea reciprocă a universităților și a programelor de cercetare, o măsură menită să mențină competitivitatea academică și tehnologică în contextul în care SUA au redus finanțările federale pentru știință.
De asemenea, decuplarea de Statele Unite vizează și sectorul militar. Ottawa analizează în prezent alternative europene pentru achizițiile sale din domeniul apărării, încercând să își reducă dependența de industria americană de profil. Principala îngrijorare a canadienilor, după cum notează Ignatieff, este legată de controlul pe care Washingtonul îl exercită asupra sistemelor software integrate în echipamentele militare.
Europa, chemată să restaureze ordinea globală
Relațiile tensionate cu Washingtonul s-au văzut clar și în abordarea conflictelor comerciale recente. În timp ce Uniunea Europeană a acceptat compromisul unor taxe vamale de 15% pentru a-și păstra accesul pe piața americană, Canada a optat pentru confruntare. Premierul canadian Mark Carney a respins un acord comercial cu SUA, considerând că termenii acestuia ar fi compromis suveranitatea economică a țării sale.
Această repoziționare vine pe fondul degradării iremediabile a arhitecturii de securitate și comerț stabilite după cel de-al Doilea Război Mondial. Potrivit unei analize Bloomberg, aliați tradiționali ai Washingtonului, precum Canada și Marea Britanie, consideră că sistemul susținut de Occident timp de peste 70 de ani s-a erodat complet, iar Europa trebuie să preia acum rolul de arhitect al stabilității globale.
Premierul Mark Carney, care a tras un semnal de alarmă încă de la începutul anului cu privire la prăbușirea regulilor internaționale, le-a cerut liderilor lumii să nu se resemneze în fața unei lumi „tot mai izolate și violente”. Prezent la summitul Comunității Politice Europene de la Erevan, șeful guvernului de la Ottawa și-a exprimat încrederea în rolul decisiv al bătrânului continent: „Sunt ferm convins că ordinea internațională va fi restaurată, însă acest proces va porni din Europa”.
Explorează subiectele:
