Paradoxul angajărilor în sănătate: Guvernul riscă să afecteze grav marile spitale
Reprezentanții pacienților trag un semnal de alarmă privind abordarea Guvernului în deblocarea posturilor din sistemul sanitar. Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), Vasile Barbu, critică dur decizia de a lega angajările de gradul mediu de ocupare a paturilor la nivel național. Acesta avertizează că o astfel de măsură riscă să submineze capacitatea de funcționare a marilor spitale de urgență, deja supraaglomerate și confruntate cu o lipsă cronică de personal, și subliniază că adevărata problemă o reprezintă normele de personal învechite, nu gradul de ocupare al paturilor.
Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), contestă argumentele invocate de premierul interimar Ilie Bolojan pentru limitarea deblocării posturilor din sistemul sanitar. Barbu subliniază că gradul de ocupare al paturilor nu poate explica singur deficitul acut de personal și avertizează că blocarea angajărilor, bazată pe o medie națională, riscă să lovească tocmai în unitățile medicale cele mai aglomerate și complexe. În opinia sa, adevărata problemă o reprezintă normele de personal, stabilite cu mulți ani în urmă și rămase neadaptate la realitatea marilor spitale de urgență.
Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti. FOTO: Facebook
Săptămâna trecută, Guvernul a adoptat un memorandum prin care vor fi deblocate 22 de posturi la Spitalul de Urgență pentru Copii „Marie Curie”. Această decizie a venit în contextul în care secția de Terapie Intensivă a unității funcționa la capacitate redusă, după ce conducerea a fost nevoită să închidă temporar cinci paturi din cele 27 existente. Reducerea numărului de paturi la 22 a fost o consecință a plecării a șapte asistente medicale, dintre care două au demisionat, iar altele au intrat în concediu medical sau de creștere a copilului.
Cu toate acestea, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Executivul nu va aproba automat solicitările de deblocare a posturilor din sistemul sanitar. El a cerut Ministerului Sănătății o analiză detaliată a necesarului real de personal din spitale. Bolojan a precizat că, pentru cei aproximativ 193.000 de angajați din sistemul public de sănătate, au fost solicitate deblocarea a 26.000 de posturi, reprezentând peste 10% din total.
„Este nevoie de un memorandum care trebuie aprobat după o analiză. La 193.000 de angajați din sistemul de sănătate ni s-au solicitat deblocarea a 26.000 de posturi, mai bine de 10% din numărul de posturi totale”, a spus Bolojan.
Premierul a arătat că gradul mediu de ocupare al celor aproximativ 132.000 de paturi din spitalele din România este de doar 65%, în condițiile în care 90% dintre acestea se află în sistemul public. De asemenea, el a precizat că, în medie, cheltuielile de personal reprezintă 65% din bugetele spitalelor, însă există „câteva zeci de spitale” unde acestea ajung la 90%.
„Sunt câteva zeci de spitale în care cheltuielile de personal ajung la 90%, care funcționează doar ca să dea salarii”, a afirmat premierul.
Bolojan a anunțat că a solicitat Ministerului Sănătății să prezinte până luni o analiză prin care spitalele cu cheltuieli de personal peste media națională și cu un grad de ocupare a paturilor sub medie să fie depunctate atunci când solicită noi angajări.
Premierul a susținut că personalul ar putea fi redistribuit către secțiile cu activitate intensă, iar paturile neutilizate ar putea fi transformate în paturi pentru îngrijiri paliative, domeniu în care România dispune de doar aproximativ 4.000 de locuri.
Totodată, Ilie Bolojan a atras atenția asupra distribuției inegale a medicilor în țară. Șeful executivului a arătat că România are aproximativ 27.000 de medici în sistemul public, în timp ce anual termină studiile circa 7.000 de studenți la Medicină, însă doar 1.000–1.500 ajung să fie angajați în sistemul sanitar. Conform premierului, în marile orașe există o competiție ridicată pentru ocuparea posturilor, în timp ce în zonele mai puțin dezvoltate persistă un deficit de medici.
Grafic prezentat de Ilie Bolojan în ședința de Guvern. Sursa: Guvernul României
„Normele nu mai corespund realității”
Vasile Barbu critică dur aceste declarații, afirmând că ele demonstrează o înțelegere superficială a funcționării sistemului sanitar.
„Domnul Bolojan face niște erori grave când vorbește despre sistemul de sănătate. Mi-e greu să cred că un prim-ministru poate face astfel de afirmații fără să aibă consilieri care chiar cunosc domeniul", a explicat Vasile Barbu.
El susține că media națională a ocupării paturilor nu poate fi unicul criteriu pentru aprobarea sau respingerea angajărilor. „Criteriul gradului de ocupare a paturilor, invocat pentru deblocarea posturilor, este insuficient. Da, există spitale unde gradul de ocupare este redus și unde trebuie găsite soluții, dar nu poți pune în aceeași categorie spitale precum Floreasca, Universitar, Bagdasar-Arseni, Sfântul Spiridon din Iași, Nicolae Oblu, spitalele de urgență din Timișoara sau Târgu Mureș ori institutele de cardiologie și boli infecțioase. Acolo lipsa de personal este reală și gravă. Nu putem face media în sănătate. Fiecare spital și fiecare secție trebuie analizate separat", a subliniat președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.
Barbu explică faptul că problema nu este o lipsă uniformă de personal, ci discrepanța dintre schemele de încadrare și activitatea reală a spitalelor.
„Atâția ani nu ne-am apropiat niciodată de un grad de acoperire de 90% din necesarul de medici. Avem spitale în care nu este acoperit nici măcar 60% din necesarul de personal. Mă refer în special la marile spitale de urgență, unde volumul de muncă este uriaș, iar personalul este permanent suprasolicitat. Problema este că normele după care sunt stabilite schemele de personal au fost făcute cu ani în urmă și nu mai corespund realității. Sunt spitale cu adresabilitate foarte mare și cu cazuri extrem de complexe, dar au aceleași norme de personal ca unități care au o activitate mult mai redusă. În schimb, există și spitale care funcționează sub capacitatea pentru care au fost încadrate."
Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților
Potrivit acestuia, cele mai mari probleme se regăsesc în special în marile spitale de urgență și în unitățile de pediatrie.
„Avem exemple precum Marie Curie, Grigore Alexandrescu, Gomoiu, Sfânta Maria din Iași, dar și spitalele de pediatrie din Bacău, Brașov, Constanța, Cluj sau Timișoara. Sunt unități extrem de solicitate, atât ca număr de pacienți, cât și ca nivel de complexitate, însă gradul de acoperire cu personal este foarte scăzut. La Marie Curie, de exemplu, s-au cerut 27 de posturi doar pentru secția de Terapie Intensivă și au fost aprobate 22. Dar nici măcar acestea nu reprezintă o suplimentare, ci doar necesarul stabilit de spital", a subliniat președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.
Vasile Barbu admite însă că nu toate unitățile sanitare se confruntă cu aceleași probleme și că unele ar avea nevoie de reorganizare. „Există și spitale care nu justifică actuala structură și care ar trebui reorganizate. Asta spunem și noi. Dar marile spitale de urgență sunt într-o situație complet diferită și nu pot fi tratate la grămadă", a explicat Vasile Barbu.
„Salariile nu sunt atât de mari cum se spune”
În opinia reprezentantului pacienților, problema nu ține doar de numărul de angajați, ci și de raportul dintre responsabilități, volumul de muncă și nivelul de salarizare.
„Salariile personalului medical nu sunt atât de mari cum se spune. O asistentă medicală are un rol esențial în îngrijirea pacientului, iar în multe situații contribuția ei este chiar mai importantă decât actul de diagnostic al medicului. Cu toate acestea, salariile sunt departe de nivelul la care ar trebui să fie, iar volumul de muncă este uriaș. În multe spitale, o singură asistentă are în grijă, pe timpul nopții, 40, 50, 60 sau chiar 80 de pacienți."
Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților
„Nu e că statul nu își permite, ci că nu vrea”
Întrebat dacă blocajul angajărilor este determinat de constrângerile bugetare, Vasile Barbu respinge această explicație și susține că problema este una de priorități.
„Nu este vorba că statul nu își permite să angajeze. Problema este că nu vrea. Avem spitale în care nu există suficient personal pentru pediatrie sau pentru alte specialități esențiale. În aceste condiții, pacienții sunt trimiși în alte orașe pentru că nu are cine să îi trateze", a explicat Vasile Barbu.
Președintele ANPP leagă lipsa de personal și de nivelul ridicat al mortalității evitabile din România.
„În România avem o mortalitate evitabilă foarte mare. Avem tehnologii medicale moderne și am putea salva mai mulți pacienți, însă fără resurse umane suficiente nu putem valorifica aceste investiții. Avem nevoie de profesioniști atât în sistemul de sănătate, cât și în administrație. Finanțarea trebuie stabilită pe baza unor analize făcute de experți, care să arate nevoile reale de personal și de resurse, nu doar în funcție de deciziile Ministerului Finanțelor. În sănătate nu poți decide din birou câți oameni sunt suficienți", a subliniat președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.
Explorează subiectele:
