Paradoxul care uimește lumea: motivul pentru care o țară cu deșerturi uriașe importă nisip

Arabia Saudită, țară care are unele dintre cele mai întinse deșerturi din lume, importă nisip pentru construcții din străinătate. Motivul este unul surprinzător: nisipul deșertic nu are proprietățile necesare pentru producerea betonului de înaltă rezistență, esențial pentru marile proiecte de infrastructură ale regatului.

Deși regatul saudit găzduiește unele dintre cele mai vaste deșerturi de pe planetă, datele comerciale ale Băncii Mondiale arată că, în 2023, țara a importat nisip natural pentru construcții din Australia.

De ce nu poate fi folosit nisipul din deșert?

La prima vedere, ideea că o țară bogată în nisip trebuie să importe această resursă pare absurdă. Explicația se află însă în forma și structura granulelor.

Nisipul utilizat în construcții provine, de regulă, din râuri, cariere, lacuri sau zone marine. Aceste particule au forme neregulate, muchii aspre și dimensiuni variate, caracteristici care le permit să se îmbine eficient în amestecul de beton, potrivit Ecoticias .

În schimb, nisipul deșertic a fost modelat timp de mii de ani de acțiunea vântului. Granulele sunt transportate, lovite și frecate constant unele de altele, devenind netede, rotunjite și foarte uniforme. Din acest motiv, ele nu oferă suficientă aderență în structura betonului.

„Diferența dintre nisipul potrivit și cel nepotrivit cu cea dintre fragmentele de biscuiți sfărâmați și mărgelele de sticlă. Bucățile neregulate se blochează unele în altele și creează o structură stabilă, în timp ce suprafețele rotunjite tind să alunece”, susține publicația citată.

Studiile privind nisipul artificial au demonstrat că forma particulelor influențează direct lucrabilitatea și rezistența betonului.

Australia, unul dintre furnizorii de nisip ai Arabiei Saudite

Australia dispune de zăcăminte care pot furniza nisip cu proprietățile necesare industriei construcțiilor. În categoria nisipurilor naturale pentru construcții, excluzând nisipurile cu conținut metalifer, Australia s-a numărat printre furnizorii Arabiei Saudite în 2023.

Suma este relativ redusă în raport cu dimensiunea pieței construcțiilor saudite, însă ilustrează o realitate importantă: o țară poate avea cantități uriașe de nisip și, în același timp, să nu dispună de tipul de nisip necesar pentru anumite utilizări industriale.

Problema capătă o importanță și mai mare în contextul programului de dezvoltare Vision 2030, prin care Arabia Saudită investește masiv în infrastructură și urbanizare.

Printre proiectele emblematice se numără orașul futurist NEOM, dezvoltările turistice de la Marea Roșie și complexul de divertisment Qiddiya. Aceste investiții includ construcția de drumuri, hoteluri, locuințe, porturi, rețele de utilități și spații publice, toate necesitând cantități semnificative de beton.

O problemă globală, nu doar saudită

Situația Arabiei Saudite reflectă o provocare care afectează întreaga lume. Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), cererea globală de nisip depășește ritmul în care resursa poate fi exploatată în mod sustenabil.

La nivel mondial sunt utilizate aproximativ 55 de miliarde de tone de nisip anual, iar cererea pentru nisip destinat construcțiilor ar putea crește cu până la 45% până în 2060.

Nisipul potrivit pentru construcții se găsește adesea în ecosisteme sensibile, precum albiile râurilor, zonele de coastă sau habitatele marine. Exploatarea excesivă poate provoca eroziune, pătrunderea apei sărate în pânzele freatice, pierderea protecției naturale împotriva furtunilor și degradarea biodiversității.

Pentru a reduce presiunea asupra resurselor naturale, specialiștii promovează utilizarea nisipului artificial obținut prin concasarea rocilor și reciclarea materialelor provenite din demolări.

Arabia Saudită a început deja să implementeze astfel de măsuri. În 2025, municipalitatea din Riyadh a lansat un program de reciclare a deșeurilor din construcții, cu scopul de a transforma materialele rezultate în agregate reutilizabile pentru infrastructură și lucrări rutiere.