Povestea neromanțată a lui Mihai Daraban, șeful CCIR care a decontat zborul la Mykonos
Aflat de peste două decenii la cârma Camerei de Comerț din Constanța și de 12 ani la conducerea Camerei naționale, Mihai Daraban a ajuns recent în centrul atenției publice după ce s-a aflat că a achitat din fondurile instituției deplasări private de lux spre destinații exclusiviste. În spatele acestui episod se conturează însă o poveste mai amplă de influență, marcată de alianțe strategice cu personaje-cheie din administrație, dosare controversate cu mize imobiliare uriașe și o rețea strânsă ce leagă mediul de afaceri de vârful justiției românești.
Dezvăluirile recente făcute de jurnaliștii de la NewsCenter și PressOne privind cursele aeriene private cu destinația Nisa și Mykonos au scos la lumină un nod complicat de interese. La bordul aeronavelor charter s-au aflat laolaltă magistrați, afaceriști de calibru și figuri politice notabile. Mihai Daraban a confirmat că zborurile au fost plătite direct de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), entitate pe care o conduce fără întrerupere din 2014, în paralel cu șefia de 24 de ani a Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța.
În acest context, investigațiile au arătat modul în care rețeaua magistraților, politicienilor și oamenilor de afaceri din Constanța gravitează în jurul pasagerilor din aceste deplasări, existând ramificații ce ajung până la șefi din parchetele dobrogene condamnați pentru fapte de corupție sau la judecători ai Curții Constituționale. Mai mult, o anchetă de presă a detaliat cum oamenii de afaceri din Constanța care au zburat la Mykonos cu șeful Tribunalului în avion privat au dosare pe rol exact la instanța prezidată de Marius Croitoru. Printre pasageri s-au numărat Virgil Lixandru și Florin Cârstocea, ambii membri în conducerea CCINA Constanța sub autoritatea lui Daraban.
Rădăcinile politice și bătălia pentru Constanța
Intrarea lui Mihai Daraban în sfera publică a fost facilitată de capitalul politic al tatălui său, Aurel Daraban. Acesta din urmă, un apropiat al lui Adrian Năstase provenit din vechea structură FSN/PDSR, a fost deputat PDSR / PSD de Constanța din 2001 până în 2004 când a murit . Urmând acest traseu de familie, Mihai Daraban a devenit membru PDSR în 1994, ajungând la începutul anilor 2000 liderul organizației județene de tineret și o variantă propusă de partid pentru funcția de prefect.
Concomitent, Daraban își consolida poziția profesională în mediul maritim privat. În 2001 activa ca director de exploatare la Histria Shipping, compania influentului om de afaceri Gheorghe Bosânceanu, proprietarul Șantierului Naval Constanța și al trustului Cuget Liber. Beneficiind de această dublă susținere — a partidului aflat la guvernare și a familiei Bosânceanu, cu care avea legături vechi de prietenie —, Daraban preia în 2002 conducerea CCINA Constanța de la Cornel Florea. Pe fondul acelor relații strânse (în mediul local menționându-se chiar că soții Bosânceanu i-ar fi fost nași la a doua căsătorie), Daraban reprezintă și astăzi firma Histria Shipmanagement SRL în forul de conducere al Camerei locale.
La nivel local, contextul era însă dominat de Radu Mazăre. Ajuns primar ca independent în 2000, după ce părăsise PD și trecuse printr-un episod complicat soldat cu un proces de calomnie pierdut, respectiv o grațiere din partea lui Ion Iliescu în 1996 , Mazăre devenise contestatarul numărul unu al puterii centrale conduse de tandemul Iliescu-Năstase. Când Mazăre a negociat cu sprijinul lui Miron Mitrea și a decis să bate palma cu social-democrații în 2003 , echilibrul intern de forțe a fost complet zdruncinat.
De la ostilitate deschisă la un parteneriat convenabil
Noul pol format de Mazăre, fratele său Alexandru și Nicușor Constantinescu a preluat rapid filiala județeană. Fidel vechii aripi Năstase, Daraban este înlăturat un an mai târziu, în 2004 , din structura de conducere social-democrată, fiind acuzat de daune de imagine. Ca reacție, acesta demisionează și declanșează o campanie furibundă împotriva noii administrații, acuzând că filiala a devenit „Mazăre SRL” și că antreprenorii sunt sugrumați de taxe locale abuzive.
Tensiunile au escaladat rapid, iar presa locală relata în 2006 că a fost la un pas să se ia la bătaie cu Nicușor Constantinescu chiar pe treptele Prefecturii. La acea dată, șeful Camerei de Comerț insista că nu are o problemă cu PSD, ci strict cu conducerea locală , condiționându-și o eventuală revenire de schimbarea găștii conducătoare.
O scurtă trecere prin PNL s-a încheiat brusc în 2007, după ce Daraban a înțeles că liderii liberali de atunci, Gheorghe Dragomir și Puiu Hașotti, promovau doar candidați de fațadă, fără intenția reală de a periclita fotoliul lui Mazăre. Realegerea categorică a cuplului Mazăre-Constantinescu în 2008 l-a obligat pe Daraban să-și reconsidere strategia pentru a-și păstra relevanța. În plus, activitatea expozițională a CCINA, derulată precar prin hotelurile din Mamaia, avea nevoie ca de aer de un pavilion expozițional de anvergură — exact obiectivul pe care administrația județeană tocmai îl dăduse în folosință.
Pragmatismul a îngropat vechea rivalitate. Relațiile cordiale au fost reconfirmate la evenimentul festiv al Camerei din 2009, unde primarul a participat zâmbitor, moment sintetizat pe prima pagină a unui ziar dobrogean sub titlul ”Mazăre + Daraban = Love” .
Mize legislative: tunul imobiliar Romexpo și taxa obligatorie pe firme
Instalat la conducerea CCIR în 2014, Mihai Daraban a repetat periodic că instituția nu primește bani din bugetul statului , operând exclusiv prin mecanisme financiare private. Totuși, statutul de organizație neguvernamentală de utilitate publică conferă Camerei privilegii majore, precum dreptul de uz gratuit asupra unor bunuri proprietate de stat și facilități fiscale.
În timpul mandatelor sale au existat cel puțin două inițiative legislative de mare impact care au urmărit sporirea patrimoniului și veniturilor organizației:
1. Tranzacția imobiliară Romexpo. În 2021, un proiect votat în Parlament viza transferul gratuit în patrimoniul CCIR a unui teren de 46 de hectare din nordul Capitalei, aflat anterior în folosință gratuită. Scopul declarat era dezvoltarea unui complex urbanistic gigant în parteneriat cu dezvoltatorul Iulian Dascălu. Opoziția parlamentară a contestat actul la Curtea Constituțională, însă CCR a validat legea cu un scor de 5 la 2. Printre cei care au votat favorabil cauzei Camerei s-a numărat și judecătorul CCR Cristian Deliorga , cu care președintele CCIR a recunoscut o prietenie de trei decenii și alături de care a călătorit cu avionul privat spre Grecia. Transferul s-a blocat însă definitiv după ce președintele de atunci, Klaus Iohannis, a cerut reexaminarea actului, iar semnalele de alarmă privind un posibil ajutor de stat ilegal trase de Comisia Europeană au dus la abandonarea inițiativei în Camera Deputaților.
2. Birul impus tuturor antreprenorilor. În cursul anului 2022, o inițiativă susținută de liderii de la acea vreme ai Parlamentului, Marcel Ciolacu și Florin Cîțu, prin care aceștia au propus instituirea unei taxe ”de promovare” , prevedea ca fiecare firmă și persoană fizică autorizată din România să plătească anual între 10 și 100 de euro către CCIR. Banii ar fi generat un flux anual estimat la circa 30 de milioane de euro pentru Cameră. Proiectul includea obligativitatea înscrierii într-un catalog propriu pentru a putea depune bilanțul contabil și impunea administratorilor obținerea unui certificat special eliberat contra-cost de camerele teritoriale. Propunerea a fost catalogată drept o tentativă de a crea o bază paralelă de date de către jurnalista Andreea Pora într-un articol pentru Europa Liberă . După un val intens de critici publice, Parlamentul a eliminat taxarea forțată, iar afilierea a rămas strict benevolă. În prezent, o societate nu este obligată să devină membră a Camerei de Comerț , plata unor contribuții de 1.000, 3.000 sau 5.000 de lei anual reprezentând o alegere comercială.
Încercările instituției de a prelua Registrul Comerțului au antecedente vechi: proiectul legislativ din toamna lui 2009 de a-l muta de la Justiție la CCIR și amendamentul din 2010 privind preluarea Serviciului de Asistență Juridică au fost ambele declarate neconstituționale.
Arhitectura CCIR și conexiunile lui Daraban
Modelul instituțional al Camerelor de Comerț își are obârșia în reforma din 1864 semnată de C.A. Rosetti și Alexandru Ioan Cuza, structură dizolvată teritorial de regimul comunist și reînființată cu rețeaua de camere din teritoriu în 1990 sub forma asocierilor neguvernamentale. Cadrul de funcționare a fost regândit odată ce în 2007, Legea 335 redefinește rețeaua de Camere , organizând structuri județene coordonate de Camera centrală.
Președintele CCIR deține atribuții executive consistente, fiind ales pe cinci ani de Adunarea Generală formată din liderii camerelor locale. Deși cadrul normativ stabilea inițial că o singură persoană are dreptul la maximum două mandate, menționând totodată că mandatul poate fi reînnoit , Mihai Daraban a putut fi reales pentru a treia oară. Excepția a fost posibilă printr-o hotărâre a CCR din 2022 – pronunțată cu concursul aceluiași judecător Cristian Deliorga –, care a considerat că primul mandat al acestuia a fost incomplet și nu intră la calculul restricției.
Potrivit datelor dintr-un CV din spațiul public , Mihai Daraban s-a format în sistemul de securitate națională, absolvind Colegiul Național de Apărare (promoția 2005) și programul postuniversitar „Securitate și Guvernanță Bună” (2016). Profesional, a activat ca manager operațional (1993-2002) și manager comercial (2002-prezent) în cadrul Histria, iar în cadrul CCIR a urcat succesiv treptele de conducere din postura de șef de comisie de specialitate și ulterior vicepreședinte (2011-2014).
Din punct de vedere financiar, conform legii, Camera de Comerț a României se finanțează prin cotizații, comisioane, donații, dividende ale companiilor pe care le deține, activități de arbitraj comercial, emiterea de certificate, organizarea de târguri sau exploatarea propriului patrimoniu imobiliar — unde intră și spațiile închiriate către autorități de stat, printre care Înalta Curte de Casație și Justiție.
Deși statutul obligă CCIR la o strictă neutralitate politică, poziționările liderului său au sfidat deseori această cerință. În ianuarie 2022, pe fondul dezvăluirilor privind teza de doctorat a premierului de atunci Nicolae Ciucă, CCIR a emis un comunicat bizar cu titlul „Je suis Ciucă”. Întrebat de HotNews despre demers, Daraban a catalogat polemica drept o exagerare care duce democrația spre destabilizare, menționând că i s-a părut deplasat ca primul-ministru să fie atacat pentru un episod petrecut în 2003. De asemenea, la gala festivă din noiembrie 2023, Daraban i-a rezervat un tratament preferențial fostului premier Victor Ponta — un alt nume asociat cu zborurile de lux spre Grecia —, adresându-i-se oficial cu formula „Domnule Premier Victor Ponta” , deși acesta nu mai ocupa nicio demnitate în stat.
Explorează subiectele:
