Partidele arabe, adevărații câștigători ai alegerilor din Israel...
Scena politică din Israel a intrat într-un blocaj sever după numărarea a 88,6% din voturile exprimate la alegerile parlamentare. Deși formațiunea Likud, condusă de premierul în funcție Benjamin Netanyahu, își păstrează statutul de principal partid al țării, nici tabăra sa și nici opoziția nu reușesc să adune majoritatea necesară pentru a guverna, transformând partidele minorității arabe în factorul decisiv pentru formarea viitorului executiv.
Datele provizorii arată că niciuna dintre cele două mari coaliții nu atinge pragul minim de 61 de mandate necesar pentru instalarea unui nou cabinet. Blocul guvernamental de dreapta, articulat în jurul premierului Benjamin Netanyahu, ar urma să ocupe 53 de locuri în viitorul Knesset, dintre care 26 îi revin direct partidului Likud. De cealaltă parte, blocul de centru din opoziție, condus de Gadi Eisenkot, este creditat cu 48 de mandate, partidul său, Yashar, obținând 21 dintre acestea.
Rezultat istoric pentru minoritatea arabă și acuzații de fraudă
Cheia deboltării acestui impas se află la formațiunile politice ale arabilor din Israel – Lista Comună și Ra’am. Pe fondul unei mobilizări masive a acestei minorități, care constituie circa 20% din populația statului, cele două partide au înregistrat un succes istoric, cumulând 19 mandate. În acest context, Youssef Jabareen, liderul Listei Comune, a lansat un apel pentru formarea unui „parteneriat iudeo-arab autentic” menit să îl înlăture pe Netanyahu de la putere, sperând la cooptarea partidelor arabe la guvernare.
„Oricine dorește să propună o alternativă reală și autentică la guvernul lui Netanyahu, care are mâinile pătate de sânge, va trebui să se adreseze nouă și să deschidă calea către schimbare”, a declarat Youssef Jabareen pentru presa din Israel.
Ascensiunea partidelor arabe a provocat însă o reacție virulentă din partea Likud. Conform publicației The Jerusalem Post , partidul lui Netanyahu a anunțat că va înainta sute de probe și mărturii către poliție, agenția internă de securitate Shin Bet și Comisia Electorală Centrală, reclamând fraude comise de formațiunile arabe. Likud cere o anchetă oficială, acuzând reprezentanții comunității arabe de manipularea votului, intimidare, mituire și fraudă electorală.
„Alegerile din statul Israel au fost furate de partidele arabe care susțin terorismul și distrugerea statului evreiesc prin infracțiuni grave printre care mituire, amenințări, violență, fals și folosirea de softuri interzise pentru mobilizarea alegătorilor”, se arată în poziția oficială a partidului Likud.
Dilema opoziției și tensiuni la vârful securității statului
În ciuda alarmismului afișat de tabăra lui Netanyahu, blocul condus de Gadi Eisenkot nu a emis până în prezent nicio declarație care să indice disponibilitatea de a se alia cu partidele arabe pentru a-l debarca pe actualul prim-ministru. O eventuală coaliție este complicată de însăși viziunea liderului opoziției. Deși Eisenkot dorește îndepărtarea de la putere a lui Netanyahu și a aliaților săi de extremă dreapta — partidele conduse de Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich —, el promovează o linie dură în materie de securitate, atitudine consolidată suplimentar după atacul Hamas din 2023. Liderul Yashar se opune înființării unui stat palestinian și cere desființarea sau distrugerea aripii militare a Hamas.
Pe fondul acestor incertitudini, atât Netanyahu, cât și Eisenkot speră în continuare că vor reuși să formeze guvernul, însă tensiunile politice au escaladat rapid. Gadi Eisenkot a atras atenția că, până la învestirea unui nou cabinet, Benjamin Netanyahu are atribuții limitate strict la „gestionarea afacerilor curente”. Mai mult, el a lansat un apel către „responsabilii cu securitatea şi agenţilor statului să rămână fermi în faţa oricărei tentative de a utiliza securitatea Israelului în scopuri politice.”
Afirmația a generat o replică tăioasă din partea ministrului Apărării, Israel Katz. Într-o postare pe rețeaua X, Katz a catalogat mesajul lui Eisenkot drept „o declaraţie antidemocratică ruptă de realitate” și l-a denunțat ca fiind „un apel lansat către înalţi responsabili militari de a nu respecta directivele prim-ministrului”, ale sale sau ale autorităților cu atribuții în sfera securității.
Voturile speciale și pașii constituționali pentru evitarea anticipatelor
Negocierile se anunță extrem de dificile, iar analiștii estimează că finalizarea numărătorii voturilor nu va modifica semnificativ raportul de forțe. Au rămas de centralizat între 430.000 și 480.000 de voturi exprimate în sistemul „în plic dublu”. Această procedură este destinată cetățenilor israelieni care au votat în alte secții decât cele la care sunt arondați — categorie care include militarii, diplomații, pacienții internați în spitale sau deținuții. Pentru a împiedica votul multiplu, buletinul de vot propriu-zis este introdus într-un plic interior, care la rândul său este sigilat într-un plic exterior ce conține datele de identificare ale alegătorului.
În ceea ce privește calendarul instituțional, președintele Israelului, Isaac Herzog, a precizat că va demara consultările cu liderii politici abia săptămâna viitoare, după ce îi vor fi prezentate rezultatele oficiale finale, notează New York Times.
Conform procedurii, șeful statului va desemna candidatul pe care îl consideră cel mai capabil să strângă o majoritate parlamentară. În cazul în care prima opțiune eșuează, președintele mai poate mandata succesiv cel mult alți doi candidați. Dacă niciunul nu reușește să formeze guvernul, țara se va întoarce la urne.
„Trebuie să facem tot ce ne stă în putință, cu siguranță după ce s-a întâmplat ieri, pentru a evita o nouă rundă de alegeri”, a subliniat președintele Isaac Herzog.
Explorează subiectele:
