Partidele reiau negocierile pentru guvern sub presiunea fondurilor europene
Criza politică din România ar putea intra într-o nouă fază la sfârșitul acestei săptămâni, când liderii Partidului Social Democrat (PSD), Partidului Național Liberal (PNL), Uniunii Salvați România (USR) și Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) ar urma să reia discuțiile. Obiectivul principal al acestor întrevederi este deblocarea situației și formarea unui guvern cu puteri depline, o urgență dictată mai ales de necesitatea adoptării legislației esențiale pentru atragerea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit unor surse social-democrate, un scenariu plauzibil pentru formarea unui guvern de reconciliere implică PNL să-și asume o nouă rezoluție de partid, diferită de liniile stabilite anterior în negocierile cu PSD. În ceea ce privește PSD, varianta unui guvern tehnocrat nu a fost discutată intern până în prezent și rămâne în afara ecuației. **Urgența PNRR și legea salarizării** O sesiune extraordinară a Parlamentului este programată pentru finalul lunii iulie, având ca scop adoptarea celor șase proiecte de lege esențiale pentru atragerea granturilor europene din PNRR. Un punct nevralgic este reprezentat de legea salarizării bugetarilor. Aceasta a generat discuții aprinse, iar bugetul alocat anvelopei salariale a crescut de la 8 la 12 miliarde de lei, în urma modificărilor operate de Ministerul Muncii după consultările cu sindicatele. România riscă să piardă 800 de milioane de euro dacă această lege nu este adoptată. Social-democrații au remarcat o anumită reticență, afirmând că „Nici Pîslaru nu pare să o împingă prea tare”. **Propuneri divergente pentru deblocarea situației** Pe fondul acestei presiuni, liderii partidelor au avansat diverse propuneri pentru depășirea impasului politic. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a sugerat refacerea fostei coaliții de guvernare, însă fără USR. Acest scenariu este considerat dificil de realizat, având în vedere că PNL a adoptat în mod repetat decizii care exclud refacerea unei coaliții cu PSD. La rândul său, premierul interimar Ilie Bolojan a subliniat că actuala conjunctură nu mai permite refacerea vechii coaliții. El a identificat drept singurele opțiuni realiste fie guvernele minoritare, fie un guvern de tip „armistițiu”, cu un mandat limitat și clar definit, al cărui scop principal ar fi deblocarea absorbției fondurilor europene.
Avem încă 6 legi importante pentru PNRR de adoptat. 3 au fost adoptate ieri, dar 6 legi cu sume foarte mari de bani sunt încă neadoptate: codul urbanismului blocat din decembrie la Cameră, avem legea salarizării. Un prim acord pentru aceste legi ar fi o condiție de responsabilitate. Dacă nu trec legile, sau România pierde bani, sau se găsește un guvern de tip armistițiu care să-și asume răspunderea pe aceste legi.
Ilie Bolojan, în podcastul „Friendly Fire” Un astfel de cabinet de „armistițiu” ar fi condus, conform informațiilor disponibile, de un prim-ministru fără afiliere politică. Printre variantele vehiculate se numără actualul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare. Totuși, această formulă nu ar presupune refacerea vechii coaliții, scenariu pe care liberalii continuă să îl excludă. **Poziția PSD: Condiții pentru un acord minoritar** Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat săptămâna trecută că partidul său este gata să semneze imediat un acord de guvernare minoritară. Aceasta ar include toate condițiile impuse de Ilie Bolojan și Dominic Fritz, cu o singură precizare: funcția de premier să revină PSD.
Acum, pe loc, semnez acordul propus. Să vină Bolojan și Fritz și îl semnez. Cu toate măsurile. Să vină Bolojan să îl semneze și să voteze un guvern minoritar PSD. Îl anunț pe premierul Bolojan că sunt la muncă pentru ca România să ia banii din PNRR. Îmi doresc ca și Senatul să iasă din pasivitate. Nu voi ezita să convoc o sesiune extraordinară a Parlamentului când situația o va impune.
Sorin Grindeanu
Explorează subiectele:

