Pas uriaș pentru A1: galeriile de la Margina–Holdea au fost străpunse

După doi ani de săpături neîntrerupte într-un teren extrem de instabil, constructorii au încheiat complet excavarea tunelurilor de pe secțiunea Margina–Holdea. Evenimentul marchează depășirea celui mai greu obstacol tehnic de pe traseul Autostrăzii A1 Lugoj–Deva, deschizând calea spre închiderea singurei verigi lipsă dintre Sibiu și vama Nădlac.

Cea mai complicată provocare inginerească de pe lotul Margina–Holdea (13,5 kilometri) a fost depășită vineri, 18 septembrie 2026, odată cu străpungerea ultimului perete de stâncă și pământ al tunelului de mare lungime. În total, cele patru galerii subterane forate pe acest tronson al Autostrăzii A1 însumează o lungime de peste 4,5 kilometri.

Tunelul de mici dimensiuni, ale cărui brațe măsoară 367,5 metri și 415 metri, a fost străpuns încă din 2025. Vineri a venit rândul galeriilor principale, cu lungimi de 1.825 de metri, respectiv 1.985 de metri, să vadă lumina zilei. Lucrările la acest segment critic de 4,5 kilometri – ce include și trei structuri de trecere, printre care un viaduct amplu de 1,1 kilometri – s-au derulat fără pauză din vara anului 2024, sute de muncitori activând în subteran în regim de 24 de ore din 24.

Capcanele geologice din dealurile de la Holdea

Săpăturile au înaintat cu dificultate din pricina compoziției solului. Echipele au fost nevoite să foreze prin straturi instabile de nisip, argilă și praf, unde infiltrațiile de apă puteau oricând să prăbușească galeria sau să declanșeze alunecări masive. Din acest motiv, fiecare avans a necesitat o consolidare structurală imediată a pereților.

Fragilitatea geologică a zonei nu a fost o noutate, fiind documentată încă de la finalul secolului al XIX-lea, când s-a săpat tunelul feroviar Holdea, lung de 450 de metri, aflat în proximitate. Deschis pe 17 septembrie 1898 ca parte a căii ferate Ilia–Lugoj (83 km), acel culoar a fost adesea afectat de viituri și surpări de teren, la fel ca satele dimprejur. În cazul autostrăzii, soluția tunelurilor și a viaductelor a fost aleasă tocmai pentru a garanta stabilitatea versanților și pentru a proteja ecosistemul local.

„S-a confirmat existența problemelor de alunecare de teren și a fost necesară o retrasare a traseului între Coșteiu de Sus și Lăpugiu de Jos. Din observarea caracteristicilor geomorfologice din teren, se pare că se produc alunecări de teren relativ adânci în zonele în care înclinarea structurală a straturilor geologice coincide cu înclinarea pantei. Posibilele planuri de alunecare sunt reprezentate de interfețele argilă–praf/nisip, unde saturarea periodică cu apă poate conduce la o scădere semnificativă a rezistenței la forfecare. Alunecările sunt adesea secvențiale.”
— Proiectul tehnic al Autostrăzii Lugoj–Deva

În pofida riscurilor majore, șantierul s-a derulat fără incidente de securitate sau blocaje provocate de alunecări. În măruntaiele pământului, constructorii au amenajat pe unul dintre pereți o casetă metalică ce servește drept altar, unde icoanele vegheate de o candelă aprinsă le-au oferit muncitorilor un reper sufletesc pe durata sutelor de ture petrecute în întuneric.

Sărbătoare pe șantier și perspectivele inaugurării

Imediat ce utilajele au îndepărtat ultimul perete separator, muncitorii și responsabilii tehnici au marcat momentul chiar la gura noii galerii, întinzând mese festive înainte de a relua ritmul normal de lucru. Oficialii susțin că proiectul intră acum într-o etapă mult mai predictibilă.

„Cea mai grea etapă a acestui șantier s-a încheiat astăzi. Stadiul fizic a depășit 75%, cămășuiala de beton a galeriilor finalizate avansează cu 20 de metri pe zi, continuă montarea grinzilor pe pasaje și viaducte și se așterne binderul (primul strat de asfalt) pe mai multe sectoare ale șantierului. După betonarea în totalitate a galeriilor (până la finalul anului), se va intra în etapa montării și testării instalațiilor de siguranță ale tunelului. În prima jumătate a anului viitor vom circula pe autostradă fără întrerupere de la Boița la Nădlac, pe o distanță de peste 360 km.”
— Cristian Pistol, director general CNAIR

Ministrul Transporturilor, Radu Miruță, a subliniat că deschiderea traficului pe sectorul Margina–Holdea este estimată pentru primăvara anului 2027 și că susținerea financiară este garantată.

„Există finanțare pentru finalizarea proiectului. Nu cred că va avea cineva curajul să oprească finanțarea acestui tronson, pentru că este unul dintre cele mai așteptate din România. Vorbim despre Autostrada A1, care, la început, însemna doar tronsonul București–Pitești. Acum putem ajunge aproape numai pe autostradă din Portul Constanța până la Oceanul Atlantic, iar veriga slabă, veriga lipsă semnificativă, se afla aici. Această verigă începe să dispară și este un pas mare. Orice metodă posibilă de finanțare va fi folosită pentru finalizarea acestui proiect.”
— Radu Miruță, ministrul Transporturilor

Configurația lotului dintre Margina și Holdea

Tronsonul este ultima piesă nerealizată a coridorului A1 dintre granița de la Nădlac și municipiul Sibiu. Deși lungimea totală a lotului este de circa 13,5 kilometri, șantierul propriu-zis se concentrează pe o porțiune nouă de 9,13 kilometri. O altă secțiune, de aproximativ 4,5 kilometri, finalizată încă din 2017 în apropiere de Margina, a rămas nefolosită și urmează să fie conectată noului traseu.

Zona critică de 4,5 kilometri include cele două tuneluri (cu galerii de 367,5 m și 415 m pentru cel scurt, respectiv 1.825 m și 1.985 m pentru cel lung), însoțite de un pasaj de 213 metri la ieșirea spre Holdea, un pasaj de legătură de 121 de metri între cele două structuri subterane și un viaduct de 1.085 de metri peste calea ferată, în perimetrul localității Nemeșești.

Contractul a fost parafat în toamna anului 2022, iar șantierul a debutat efectiv în 2024. După darea în folosință a lotului în prima parte a anului 2027, rețeaua de mare viteză va asigura o legătură fluentă între frontiera vestică și centrul țării, permițând accesul neîntrerupt către Sibiu, precum și spre Cluj-Napoca sau Târgu Mureș prin nodurile cu A10 și A3.

Explorează subiectele:

Autostrada A1Margina-Holdeainfrastructură rutieră

Distribuie Distribuie Comentarii