La 6 iunie 1987, presa vremii anunța o nouă realizare a socialismului: inaugurarea Pasajului Piața Unirii. 34 de zile a durat de începerea lucrărilor de construcție și până la trecerea primei mașini, un record în materie de lucrări.

Acesta are o lungime de 900 de metri dintre care 600 de metri acoperiţi şi permite trecerea autovehiculelor pe sub Piaţa Unirii, preluând cele patru benzi centrale, câte două benzi de pe fiecare sens, ale actualului Bulevard I.C. Brătianu (fostul Bulevard 1848). Pasajul iese dincolo de marginea de sud a Pieţei Unirii în cele patru benzi centrale ale bulevardului Dimitrie Cantemir.

Pasajul Unirii a fost gândit să gestioneze şi să elibereze una dintre cele mai aglomerate zone ale Capitalei. Arhitectura modernă şi soluţiile tehnice găsite la acea vreme fac din pasajul subteran al Capitalei un proiect ingineresc unicat.

În articolul de pe prima pagină a ediţiei din 7 iunie 1987 a ziarului Scînteia, organul de presă al Partidului Comunist Român, se arăta că "proiectanţii şi constructorii au raportat că, puternic mobilizaţi de indicaţiile şi îndrumările secretarului general al partidului, au realizat cu succes această lucrare de o deosebită dificultate". Pasajul fusese terminat, rămânând de executat operaţiile de finisaj.

În momentul în care a fost pus în funcțiune, presa vremii anunţa o mare realizare a socialismului: inaugurarea Pasajului Piaţa Unirii, la numai 34 de zile de la începerea lucrărilor, potrivit site-ului https://momenteistorice.ro/mega-realizari-ingineresti-pasajul-unirii/ .

Într-adevăr, lucrarea a realizată într-un timp record, deşi lucrările de pregătire a construcţiei propriu-zise începuseră cu mai multe luni înainte. Astfel, întreaga lucrare a durat circa şase luni.

Dotat cu echipamente și aparatură modernă

Într-un articol din ziarul Scînteia au fost prezentate și câteva detalii tehnice ale construcției.

Situat în inima oraşului, pasajul este dotat cu echipamente şi aparatură modernă, dispunând de instalaţii de iluminat şi de ventilaţie, de staţii de pompare, bazine de retenţie pentru preluarea apelor pluviale, de senzori pentru noxe, de televiziune cu circuit închis, ceea ce asigură o deplină siguranţă a traficului.

La realizarea pasajului au colaborat Centrala de construcţii industriale din Capitală, trusturile de profil din Iaşi şi Bacău, Institutul de proiectări pentru transporturi auto, navale şi aeriene, Institutul "Proiect" Bucureşti, Întreprinderea "Metroul" Bucureşti, "numeroşi constructori cu o îndelungată şi valoroasă experienţă dobândită pe alte importante şantiere ale ţării, ostaşi ai forţelor noastre armate".

Construcția care pare blestemată va fi reconsolidată

La 29 iunie 2009, Pasajul Unirii a intrat în renovare pentru o perioadă de aproximativ patru luni. Renovarea a presupus intervenţii de ameliorare a stabilităţii structurii, precum şi amenajări conform standardelor europene. În tot acest timp, circulaţia s-a desfăşurat pe un singur sens în timpul zilei, iar noaptea pasajul a fost închis circulaţiei publice.

Recent, Primăria a anunțat că Pasajul Unirii va fi reconsolidat. Lucrările vor începe în anul 2025 și vor dura trei ani. De asemenea, au fost montate patru limitatoare de înălțime în încercarea de a preveni noi accidente, cum s-au ținut lanț de la redeschiderea din 2022.

La intrarea în Pasajul Unirii a fost montat un nou sistem care îi avertizează pe șoferii cu mașini mai înalte de trei metri și jumătate, patru limitatoare, dotate cu camere video și senzori, potrivit Digi24.

Toate aceste măsuri vin după accidentele petrecute de la redeschiderea pasajului , cel mai grav fiind cel din decembrie, atunci când un limitator a căzut peste un autocar plin cu turiști greci, o persoană murind, iar alte 24 au ajuns în stare gravă la spital.

„Toate aceste măsuri sunt luate pentru a reduce numărul incidentelor de acest fel. Nu putem garanta că peste o lună, un an vor mai fi oameni care să ignore senzorii laser, vor ignora afișajele electronice, își vor încerca drumul cel mai scurt”, a declarat Daniel Băluță, primarul sectorului 4.