Patru ani de la legea iluminatului: Mii de treceri de pietoni rămân pericole mortale

Mii de treceri de pietoni rămân slab iluminate. Foto arhivă

O reglementare intrată în vigoare în 2022 impunea administratorilor de drumuri din România obligativitatea iluminării corespunzătoare a tuturor trecerilor de pietoni nesemaforizate, situate în interiorul localităților. Deși această prevedere viza un standard național și uniform, realitatea de pe teren arată o implementare inegală, lăsând mii de astfel de puncte rutiere slab luminate sau chiar periculoase. Siguranța pietonilor depinde astfel, în continuare, de specificul fiecărei localități, chiar și în zone cu trafic similar.

România, codașă la siguranța rutieră în UE

Acest deficit de infrastructură se înscrie într-un peisaj rutier național alarmant. România continuă să aibă cea mai ridicată rată de mortalitate rutieră din Uniunea Europeană, cu 78 de decese la un milion de locuitori, comparativ cu o medie europeană de 44. Statistici recente, valabile pentru anul 2025, indică aproape 4.000 de accidente rutiere grave, rezultând în peste 1.200 de decese și mai mult de 3.000 de persoane rănite grav. Aceasta se traduce, în medie, prin 11 accidente grave și patru vieți pierdute zilnic. În acest context sumbru, pietonii reprezintă una dintre cele mai expuse categorii de participanți la trafic, în special în mediul urban și periurban, unde traversările sunt frecvente, adesea în condiții de vizibilitate redusă și pe infrastructură inadecvată.

Responsabilitate fragmentată, standarde diferite

Realitatea este că implementarea legii este fragmentată între diversele entități cu rol de administrator de drumuri. Primăriile sunt responsabile pentru rețeaua stradală locală, consiliile județene se ocupă de drumurile din subordinea lor, iar Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) are în grijă drumurile naționale care tranzitează localitățile. Această împărțire a responsabilităților face ca respectarea legii să fie tributară deciziilor luate la nivel individual de fiecare autoritate. Prin urmare, ritmul investițiilor, prioritățile și soluțiile tehnice adoptate variază considerabil de la un administrator la altul.

Disparitățile în implementarea măsurilor de siguranță sunt evidente chiar și între orașe semnificative. De exemplu, în Cluj-Napoca, modernizarea trecerilor de pietoni a devenit o componentă esențială a proiectelor de infrastructură urbană. Aici, s-au montat sisteme de iluminat suplimentare în zonele cu trafic intens, iar trecerile din proximitatea școlilor sau a arterelor aglomerate au fost reconfigurate pentru a spori vizibilitatea. Similar, la Oradea, autoritățile locale au derulat inițiative de modernizare a iluminatului public în diverse cartiere, concentrându-se pe zonele cu trafic pietonal crescut.

Situația este însă diferită în numeroase orașe mai mici sau în comune din județe precum Vaslui, Teleorman sau Giurgiu. Aici, trecerile de pietoni rămân adesea insuficient iluminate, în special pe drumurile secundare sau la ieșirile din localități. Deși marcajele de pe carosabil pot fi vizibile, lipsesc adesea sursele de iluminat suplimentar sau intervențiile de modernizare a infrastructurii. Această discrepanță nu este determinată doar de mărimea localității, ci și de resursele financiare disponibile, de modul în care sunt prioritizate investițiile și de interpretarea obligațiilor legale de către fiecare administrație locală.

Raportul Avocatului Poporului trage un semnal de alarmă

Un raport special al Avocatului Poporului, dedicat siguranței rutiere, subliniază că problemele de infrastructură nu sunt incidentale, ci un factor structural în generarea accidentelor rutiere în România. Documentul detaliază o serie de deficiențe persistente: marcaje rutiere șterse sau incorecte, absența trotuarelor și a pistelor pentru biciclete, parcări ilegale pe trotuare, iluminat public precar pe timpul nopții și semnalizare rutieră degradată sau neconformă. Toate aceste elemente contribuie la crearea unui mediu propice accidentelor, îndeosebi în punctele de intersecție frecventă a traficului pietonal cu cel auto.

Raportul acordă o importanță deosebită infrastructurii destinate pietonilor, incluzând aici trecerile și refugiile. Se impune verificarea, modernizarea și adaptarea acestora la standardele tehnice actuale, cu accent pe asigurarea unei iluminări optime pe timp de noapte. Fără aceste condiții esențiale, vizibilitatea pietonilor scade drastic, în special în zonele unde iluminatul public lipsește sau este inadecvat, iar marcajele rutiere sunt deteriorate. Avocatul Poporului semnalează că modernizarea infrastructurii pietonale nu se realizează uniform la nivel național, iar intervențiile rămân adesea izolate și dependente de disponibilitatea resurselor locale.

Lipsa monitorizării naționale și a datelor centralizate

Problema esențială nu rezidă în absența unui cadru legislativ, ci în modalitatea sa de implementare. Actualmente, fiecare administrator de drum decide în mod autonom momentul și modul în care modernizează trecerile de pietoni, bugetele alocate și soluțiile tehnice adoptate. Lipsa unei standardizări impuse la nivel național și a unui mecanism centralizat de monitorizare generează efecte divergente ale legii, de la o localitate la alta. Astfel, în timp ce unele orașe integrează modernizarea într-o strategie de infrastructură bine definită, altele înregistrează întârzieri sau efectuează intervenții doar punctual, în funcție de urgențele sau fondurile disponibile. Siguranța pietonilor rămâne, așadar, strâns legată de capacitatea administrativă și financiară a fiecărei autorități locale.

Raportul Avocatului Poporului subliniază, de asemenea, absența unei evidențe centralizate la nivel național a trecerilor de pietoni conforme sau neconforme. Nu există o bază de date publică ce ar putea oferi informații despre numărul trecerilor iluminate corespunzător, cele parțial conforme sau cele care nu respectă deloc standardele. Această lipsă de transparență îngreunează semnificativ evaluarea reală a impactului legislației și a progresului înregistrat de la adoptarea ei, atât pentru autorități, cât și pentru cetățeni.