Pentagonul și CIA iau în calcul reducerea trupelor din Orientul Mijlociu
Conform unor dezvăluiri obținute de CNN de la șase surse din interiorul administrației, oficiali din armată și servicii de spionaj încearcă să anticipeze pașii viitori ai președintelui Donald Trump. Liderul de la Casa Albă, cunoscut pentru deciziile sale impuse brusc și pentru retorica împotriva menținerii contingentelor americane în teatre externe, nu a formulat până acum un plan concret pentru etapa de după încheierea ostilităților.
Trupe americane în Siria/FOTO:AFP
Dezbaterile au loc pe fondul unei prezențe masive în regiune, unde staționează în continuare circa 50.000 de soldați americani, sprijiniți de două grupuri navale de atac formate din portavioane și peste 12 distrugătoare purtătoare de rachete ghidate. În plus, cadrele CIA retrase temporar în lunile de criză acută de la începutul acestui an au început să fie trimise înapoi pe poziții.
În ciuda acestei desfășurări de forțe, confruntările directe cu Iranul au evidențiat slăbiciuni critice ale instalațiilor militare. Barajele repetate de drone și rachete ghidate au ucis 18 soldați americani într-un conflict tot mai contestat politic pe plan intern. Loviturile au provocat distrugeri severe: sediul CIA din Riad a fost practic nimicit, iar baze din Bahrain, Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Iordania au suferit avarii considerabile.
„Vulnerabilitățile erau cunoscute dintotdeauna, dar Statele Unite nu au acționat niciodată cu adevărată urgență în privința lor”, a remarcat o sursă din rândul oficialilor americani.
În fața acestei realități, strategii iau în considerare mutarea în subteran a punctelor de comandă și a instalațiilor vitale rămase. Pe de altă parte, costurile uriașe îi determină pe oficiali să evalueze dacă anumite baze distruse ar trebui măcar reconstruite, mai ales fără sprijinul financiar masiv al statelor partenere din Golf, care au acoperit istoric o mare parte a construcțiilor.
Jules „Jay” Hurst III, controlorul financiar al Pentagonului, a menționat public în aprilie că totalul pagubelor rămâne neclar, subliniind că nota de plată „depinde de modul în care vom decide să le reconstruim, sau dacă vom face acest lucru”, totul fiind legat de postura generală pe care Washingtonul o va adopta în regiune.
De asemenea, pentru operațiunile speciale și activitatea CIA este evaluată o doctrină nouă: renunțarea la prezența permanentă în favoarea unor echipe dislocate punctual direct din Statele Unite strict pe durata misiunilor. O revenire la situația anterioară este exclusă pe termen scurt, inclusiv la baza Flotei a 5-a din Bahrain. Amiralul Daryl Caudle, șeful Operațiunilor Navale, a transmis clar această direcție: „Nu ne vom întoarce acolo prea curând. Vreau să fiu complet sincer în privința asta”.
O reconfigurare a trupelor ar putea deveni efectivă începând de anul viitor, deși nicio locație strategică activă nu va fi abandonată atâta timp cât luptele continuă. De altfel, armata americană nu a primit un ordin formal de reevaluare a forțelor. În culise, planificatorii se întreabă cum să interpreteze semnalele politice: „Există o sarcină implicită? Se pregătește ceva la orizont pentru care trebuie să fim pregătiți să acționăm, sau doar așteptăm în alertă, pentru orice eventualitate?”, a punctat un oficial din sistemul de apărare.
Conducerea militară l-a atenționat recent pe Trump că intensificarea atacurilor armate nu va garanta îndeplinirea obiectivelor Washingtonului, motiv pentru care președintele a preferat să mărească presiunea sancțiunilor economice asupra Teheranului. Totuși, analiștii avertizează că regimul iranian este pregătit să reziste luni bune acestui asediu financiar, iar un acord de pace pare încă departe.
Rețeaua americană din regiune a crescut de la circa 27.000 de soldați în 1998 până la un vârf de aproximativ 250.000 în 2003, în timpul invadării Irakului, rămânând mult timp peste pragul de 100.000. Încercările repetate ale administrațiilor americane de a se desprinde din Orientul Mijlociu s-au lovit constant de crize neprevăzute: retragerea decisă de Barack Obama în 2011 a facilitat apariția Statului Islamic și a forțat revenirea forțelor armate, iar dorința de a contracara prioritar China s-a blocat în noi tensiuni regionale, inclusiv după ce Trump a ordonat lichidarea generalului Qasem Soleimani în primul său mandat.
Explorează subiectele:
