Peste jumătate dintre români sunt conectați la diaspora: ce îi aduce acasă

Fenomenul migrației nu mai înseamnă o ruptură definitivă de țară, ci a devenit o parte integrantă a societății noastre, arată o amplă cercetare realizată de INSCOP Research pentru Grupul Banca Transilvania.Cu 56% dintre cetățeni având o conexiune directă sau familială cu străinătatea, granițele s-au estompat, dar costurile emoționale ale plecării rămân extrem de ridicate.

O analiză sociologică recentă, intitulată „BAROMETRUL Diasporei” și derulată de INSCOP Research la comanda Grupului Banca Transilvania, arată că diaspora este mai conectată ca niciodată cu țara de origine . Migrația a devenit un element central în structura socială românească, fie prin experiența directă a celor plecați, fie prin intermediul rudelor și al rețelelor de cunoștințe.

Pe baza datelor colectate, sociologii au elaborat un index complex care împarte populația în patru segmente distincte, în funcție de raportarea la fenomenul migrației: cetățeni care locuiesc ori au locuit peste hotare, persoane cu rude apropiate aflate acum sau în trecut în alte state, tineri care studiază sau au absolvit studii în afara granițelor, respectiv români care nu au deloc sau au interacțiuni minime cu diaspora.

O societate extinsă dincolo de granițe

Plecarea din țară nu mai este sinonimă cu înstrăinarea completă. Românii din afara granițelor rămân ancorați în realitatea de acasă prin intermediul rudelor, al proprietăților deținute, al banilor trimiși, dar și prin utilizarea serviciilor bancare, menținerea unor colaborări profesionale și implicarea civică.

„Privite în ansamblu, rezultatele BAROMETRULUI DIASPOREI arată că diaspora nu mai poate fi înțeleasă ca o realitate aflată în afara societății românești, ci ca o prelungire organică a acesteia. Experiența migrației a intrat profund în structura socială a României. Plecarea peste granițe nu înseamnă, de cele mai multe ori, ruperea legăturii cu țara. Relația cu România continuă prin familie, proprietăți și active, transferuri financiare, utilizarea serviciilor bancare, relații profesionale și participare activă la viața civică. BAROMETRUL descrie nu doar o Românie din care s-a emigrat masiv, ci și o societate vie pentru care granițele s-au estompat. O parte importantă a populației trăiește, direct sau prin cei apropiați, cu repere, relații, resurse și oportunități distribuite între România și străinătate. Această realitate influențează felul în care oamenii își evaluează țara, își construiesc proiectele de viață, își susțin familiile și își imaginează viitorul generației următoare” - Remus Ștefureac, CEO și fondator INSCOP Research.

La rândul său, sectorul bancar urmărește îndeaproape această dinamică transfrontalieră, adaptându-și serviciile pentru comunitățile de peste hotare.

„Banca Transilvania are un interes deosebit față de diaspora. O privim atât din perspectivă de business, prin produsele și aplicațiile tot mai bune pentru diaspora, cât și prin rolul pe care îl putem avea în păstrarea legăturii cu România. Este și o componentă de mândrie națională: ne dorim să fim aproape de românii de pretutindeni și, dacă aleg să se întoarcă acasă, să îi susținem inclusiv prin soluții de finanțare. În ultimii ani am învățat foarte mult din relația directă cu clienții din diaspora, inclusiv prin evenimentele și vizitele pe care le avem frecvent în țările unde sunt comunități puternice de români” - Ömer Tetik, Director General, Banca Transilvania.

Prețul emoțional al bunăstării financiare

Legăturile de sânge reprezintă cel mai solid liant între cei plecați și cei rămași. Conform sondajului, peste 17% dintre participanți au în prezent copii stabiliți în alte țări. Totuși, deși plecarea la muncă în străinătate rezolvă lipsurile materiale și aduce avantaje economice majore pentru cei de acasă, ea vine la pachet cu traume familiale și costuri emoționale pe care câștigurile financiare nu le pot șterge. Astfel, circa 51% dintre cei chestionați semnalează o răcire a anumitor relații interumane, în timp ce 46% atrag atenția asupra dramei copiilor nevoiți să crească departe de unul sau de ambii părinți.

Pe plan financiar, sprijinirea rudelor din țară rămâne o practică larg răspândită. Mai mult de 60% dintre românii care locuiesc ori au locuit peste hotare au expediat bani în România. Dintre aceștia, o treime (33%) au făcut transferuri financiare în mod constant. Sumele trimise sunt direcționate preponderent către acoperirea nevoilor familiale: cheltuieli de zi cu zi, educație, servicii medicale, întreținerea locuinței sau achitarea diverselor datorii.

În ce condiții s-ar întoarce românii și unde își văd copiii

Deși atașamentul emoțional față de patrie rămâne puternic, hotărârea de a reveni definitiv acasă este dictată de pragmatism. România trebuie să devină o alternativă competitivă, capabilă să ofere standardul de viață pe care emigranții îl caută pentru familiile lor. Astfel, perspectivele economice și calitatea vieții cântăresc cel mai greu: aproape 41% dintre respondenți condiționează întoarcerea de existența unor salarii mai mari și a unor locuri de muncă mai bune. Reîntregirea familiei reprezintă motivul principal pentru 32% dintre participanți, în timp ce 20% așteaptă o creștere a nivelului de trai și servicii publice mai performante.

Cercetarea evidențiază și o schimbare de mentalitate în ceea ce privește viitorul noilor generații, care nu mai este legat strict de un spațiu geografic. Dacă aproximativ 36% dintre români își doresc ca tinerii și copiii din familiile lor să se realizeze în România, un procent semnificativ de 29% optează pentru varianta „oriunde le este mai bine”. În același timp, circa 16% dintre cei intervievați preferă ca urmașii lor să își clădească viața în străinătate.

Detalii metodologice

Cercetarea sociologică se bazează pe informații culese în intervalul august-septembrie 2026, utilizând metoda interviurilor telefonice (CATI) și aplicând un chestionar prestabilit. Eșantionul, selectat aleatoriu, a cuprins peste 1.400 de respondenți și este reprezentativ pentru populația adultă (18 ani și peste), neinstituționalizată a României, respectând distribuția pe categorii socio-demografice majore (gen, vârstă, ocupație). Datele au o marjă maximă de eroare de ± 2,6%, la un grad de încredere de 95%. Raportul integral al „BAROMETRULUI Diasporei” urmează să fie dat publicității până la sfârșitul acestui an.

Explorează subiectele:

diasporaINSCOPBanca Transilvania

Distribuie Distribuie Comentarii