Peste o mie de ore fără profesor în București: materiile de examen, în aer
La trei săptămâni de la debutul noului an școlar, sistemul de învățământ din București înregistrează un deficit alarmant: cel puțin 76 de posturi didactice sunt încă vacante la discipline fundamentale, printre care Matematica, Fizica, Chimia, Biologia, Geografia și Informatica. În total, aceste catedre neocupate se traduc prin peste 1.067 de ore de curs pe săptămână care nu au un titular desemnat.
Zeci de școli și licee din Capitală nu au profesori la materii esențiale Foto: Inquam Photos
Conform unei centralizări realizate de Edupedu , lipsa de personal atinge 33 de școli gimnaziale, 18 licee teoretice și colegii naționale, 14 unități cu profil tehnologic și 10 grădinițe.
Reprezentanții Federației Naționale a Părinților Edupart atrag atenția că atât Ministerul Educației, cât și Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) aveau date clare despre această situație încă dinaintea debutului cursurilor. Fenomene precum neatractivitatea salariilor din învățământ, orientarea tinerilor absolvenți spre industrii private mai ofertante și instabilitatea cadrelor suplinitoare erau deja consemnate în documentele oficiale de management.
„ISMB știa, Ministerul știa. Profesorii lipsesc întrebarea pe care mi-o pun și eu e: când trecem de la constatarea crizei la asumarea soluțiilor? Federația Națională a Părinților Edupart consideră că situația celor 76 de posturi aflate încă în procedură de ocupare în școlile din București arată foarte clar diferența dintre administrarea unui deficit și rezolvarea cauzelor care îl produc. ISMB identificase deja, în propriile documente manageriale, deficitul de cadre didactice la Fizică, Chimie, Matematică și Informatică, lipsa de atractivitate a carierei didactice, migrarea către domenii mai bine remunerate, suprasolicitarea și fluctuația personalului suplinitor. Diagnosticul era cunoscut. De aici înainte discuția trebuie să fie despre ce măsuri au urmat, ce rezultate au produs și ce trebuie schimbat”
— Cătălin Nan, președintele Federației Naționale a Părinților Edupart
Părinții cer transparență pentru cele peste 1.000 de ore săptămânale fără titular
Familiile elevilor atrag atenția că formulele birocratice ascund pierderi concrete în procesul de învățare și cer autorităților să comunice clar modul în care sunt suplinite aceste absențe de la catedră.
„Părintele are dreptul să știe cine asigură efectiv orele copilului, cu ce calificare și cum este acoperită materia în această perioadă. În limbaj administrativ vorbim despre „posturi aflate în procedură de ocupare”. Pentru familie, vorbim despre ore concrete din educația copilului. Cele 76 de posturi însumează peste 1.067 de ore de predare în fiecare săptămână, iar sistemul trebuie să poată spune transparent câte dintre aceste ore sunt predate de profesori calificați, câte sunt acoperite prin soluții provizorii și cum sunt recuperate eventualele decalaje. Standardul pe care părinții îl așteaptă este simplu: fiecare copil să aibă profesor calificat la clasă de la începutul anului școlar”
— Cătălin Nan, președintele Federației Naționale a Părinților Edupart
La rândul său, Valentin Ilie, președintele filialei Sector 2 a federației, subliniază că apelurile repetate adresate decidenților nu au primit răspunsurile necesare la timp:
„De ani de zile încercăm să îi convingem pe cei care conduc sistemul să îi asculte cu adevărat pe profesori, pe părinți și pe elevi. Trimitem adrese, solicităm dialog și cerem să participăm la construirea soluțiilor. Prea des răspunsul instituțional întârzie. Acum avem copii care au început cursurile, iar sistemul încă le caută profesorul. ISMB identificase deja deficitul la Fizică, Chimie, Matematică și Informatică în propriul Plan managerial, iar din acel moment responsabilitatea instituțională presupunea un plan de intervenție, măsuri concrete și indicatori prin care să vedem dacă situația se îmbunătățește. Astăzi vrem să vedem rezultatele acelui plan”
— Valentin Ilie, președintele Filialei Sector 2 Edupart
Învățământul special, cel mai expus crizei de cadre didactice
Deficitul lovește disproporționat instituțiile care școlarizează copii cu cerințe educaționale speciale, printre care Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Vedere, Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1, Școala Profesională Specială nr. 3 și Școala Gimnazială Specială pentru Surzi nr. 1. În timp ce liceele teoretice mari pot apela mai ușor la soluții de avarie, școlile speciale depind de profesori cu pregătire psihopedagogică specifică, mult mai greu de găsit.
„Dreptul la educație este egal, iar capacitatea unei școli de a compensa lipsa unui profesor diferă foarte mult. În învățământul special vorbim despre copii care au nevoie de competențe pedagogice specifice și despre un bazin de recrutare mult mai restrâns. Într-un colegiu mare există, de regulă, o capacitate administrativă și profesională mai mare de a găsi rapid formule de acoperire. Într-o școală specială, într-un liceu tehnologic sau într-o comunitate vulnerabilă, fiecare post vacant poate produce un efect mult mai puternic asupra continuității educaționale. Tocmai de aceea, deficitul trebuie analizat și din perspectiva echității, nu doar ca număr total de posturi vacante. ISMB ar trebui să publice o analiză comparativă: cât durează ocuparea unui post într-un colegiu foarte căutat și cât durează într-o școală specială, într-un liceu tehnologic sau într-o comunitate vulnerabilă; câți candidați se prezintă, câți acceptă, câți renunță și din ce motive. Dacă aceste date arată că elevii vulnerabili așteaptă mai mult pentru acces la un profesor calificat, atunci avem o problemă suplimentară de inechitate educațională, iar intervenția trebuie diferențiată prin stimulente mai puternice, norme mai atractive și măsuri dedicate pentru școlile în care recrutarea este cea mai dificilă”
— Cătălin Nan, președintele Federației Naționale a Părinților Edupart
Salariul de debutant nu poate concura cu piața privată
Cauza principală din spatele posturilor rămase libere este decalajul financiar major dintre învățământul public și sectorul privat. Un cadru didactic debutant primește un venit net de aproximativ 3.500–4.000 de lei, în condițiile în care închirierea unei garsoniere în București ajunge între 1.800 și 2.500 de lei lunar. În aceste condiții, specialiștii în științe exacte aleg domenii precum tehnologia informației, ingineria sau industria farmaceutică.
„E nevoie de construirea unui pachet profesional suficient de atractiv încât un absolvent valoros să aleagă școala și să rămână acolo. Pentru un absolvent de Informatică, Matematică, Fizică sau Chimie există alternative reale în IT, inginerie, industria farmaceutică, cercetare, sectorul financiar sau alte domenii tehnice. ISMB însuși a identificat lipsa de atractivitate a carierei didactice și migrarea personalului calificat către domenii mai bine remunerate. În momentul în care cauza este cunoscută, politica publică trebuie construită exact pe această cauză: stimulente pentru disciplinele deficitare, o plată cu ora suficient de atractivă, norme coerente, sprijin pentru chirie sau locuințe de serviciu acolo unde costul vieții este ridicat, mentorat pentru debutanți și rute clare prin care specialiștii STEM să poată intra în educație cu pregătirea pedagogică necesară”
— Cătălin Nan, președintele Federației Naționale a Părinților Edupart
Totodată, asociațiile atrag atenția că decizia ministerului de a diminua ponderea orelor plătite în regim de „plata cu ora” s-a dovedit contraproductivă, amplificând deficitul exact la materiile critice. Pentru remedierea situației, părinții solicită o evaluare urgentă a costului real al pregătirii orelor și recalibrarea stimulentelor salariale pentru a atrage specialiști la clasă.
Explorează subiectele:
