Planul abuziv al PSD pentru primării aruncă UDMR în pragul dezastrului
UDMR este cel mai vocal împotriva comasării Foto: Shutterstock
O analiză a modului în care social-democrații înțeleg să facă reformă administrativă scoate la iveală metode profund coercitive. Planul de comasare a comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori, anunțat de Sorin Grindeanu în calitate de președinte al PSD, se bazează pe celebra tactică „cu biciul și cu zăhărelul”. Deși pe hârtie fuziunea ar trebui să fie un act voluntar, rezultat din acordul aleșilor locali, realitatea din spatele ușilor închise este cu totul alta. Surse din conducerea PSD recunosc cinic că edilii care vor refuza să renunțe de bunăvoie la mandate vor fi pur și simplu sufocați financiar. Mai exact, Guvernul le va bloca fondurile alocate prin Ministerul Dezvoltării, instituție controlată tot de PSD, forțându-i în cele din urmă pe primarii revoltați să accepte alipirea de localitățile vecine.
Această strategie gândită în laboratoarele PSD a stârnit o opoziție acerbă din partea liderilor UDMR, care sunt cei mai vocali critici ai proiectului. Miza este una de supraviețuire politică. Potrivit unor surse din conducerea formațiunii maghiare, citate de Adevărul, aplicarea acestui plan ar lăsa UDMR fără aproape un sfert — sau chiar aproape o treime, la un calcul detaliat — dintre primarii săi. În prezent, partidul condus de Kelemen Hunor administrează 199 de primării, concentrate preponderent în județele Harghita, Covasna și Mureș. Cum 45 dintre acestea deservesc comunități sub pragul de 1.500 de locuitori, ele ar urma să dispară dintr-o singură trăsătură de condei.
Pentru UDMR, o astfel de amputare administrativă ar avea un efect devastator. Spre deosebire de alte partide, formațiunea este vital dependentă de capacitatea de mobilizare a aleșilor săi locali. Pierderea celor 45 de primari ar antrena automat dispariția a zeci de posturi de viceprimari, sute de mandate de consilieri locali și mii de locuri de muncă din aparatul propriu al primăriilor vizate. Toți acești oameni sunt membri de partid care, rămași brusc fără funcții și venituri, nu ar mai putea susține mașinăria de vot. Consecința directă ar fi scăderea numărului de voturi și riscul major ca UDMR să nu mai atingă pragul electoral la alegerile parlamentare, scenariu considerat un adevărat dezastru pentru reprezentarea comunității maghiare din Transilvania.
În schimb, cinismul PSD este alimentat de faptul că propriul bazin electoral nu ar avea aproape deloc de suferit. Desființarea a peste 400 de comune la nivel național ar lăsa atât PSD, cât și PNL fără aproximativ 150 de edili fiecare. Însă, pentru două partide mamut care controlează fiecare peste 1.500 de primării — inclusiv în marile centre urbane —, această pierdere este electoral nesemnificativă. Nici celelalte partide nu sunt afectate: USR deține un număr infim de primari, iar AUR, deși este cotat la 40% în sondajele de opinie, are o prezență extrem de redusă în administrația locală.
Haosul legislativ: fuziune benevolă sau reorganizare forțată de PSD?
Dincolo de șantajul financiar pregătit de social-democrați, la nivel oficial domnește o confuzie între două concepte diferite. Pe de o parte, există varianta comasării voluntare, inclusă în programul de guvernare pentru perioada 2026-2028, document prezentat de Adevărul pe 15 octombrie. Această abordare vizează 429 de unități administrativ-teritoriale cu maximum 1.500 de locuitori și promite prioritizarea la finanțare, bonusuri temporare pentru investiții și garantarea menținerii punctelor locale de servicii pentru comunele care aleg democratic să fuzioneze, cu scopul declarat de a reduce birocrația și de a eficientiza cheltuielile publice. O relatare din 26 octombrie a aceleiași publicații sublinia că această variantă voluntară presupune consultarea cetățenilor prin referendum.
Pe de altă parte, există proiectul de comasare impusă prin lege, promovat agresiv de PSD. Tot pe 26 octombrie, Marius Oprescu, baronul PSD de la șefia Consiliului Județean Olt, încerca să nuanțeze situația, susținând că este vorba despre două inițiative complet distincte. Oprescu preciza atunci că pentru reorganizarea forțată prin lege nu fusese încă bătut în cuie pragul demografic, motiv pentru care cele 429 de localități mici nu reprezentau o listă oficială a primăriilor condamnate la desființare.
Tensiunile legate de supraviețuirea comunelor mici nu sunt însă o noutate pe agenda publică. Încă din ianuarie 2024, Sindicatul Național al Salariaților Comunelor și Orașelor din România, împreună cu Asociația Comunelor din România și o altă structură asociativă, au avansat o soluție alternativă pentru a evita dispariția primăriilor. Aceștia au propus tăierea a circa 13.000 de posturi de consilieri locali, generali și județeni, argumentând că impactul bugetar ar genera economii similare cu cele obținute prin desființarea celor mai mici 500 de comune din țară. Clasa politică a privit însă cu reticență această variantă, reprezentanții partidelor susținând că diminuarea numărului de consilieri nu poate înlocui reforma administrativ-teritorială, ci cel mult o poate completa.
Explorează subiectele:
