PNL, executat silit pentru 14 milioane de lei: Bolojan îl vizează în justiție pe Lucian Bode
Președintele PNL Ilie Bolojan Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea
Decizia Fiscului de a executa silit PNL vine după ce liberalii au pierdut definitiv, în luna septembrie, procesul intentat Autorității Electorale Permanente (AEP) la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă a respins recursul formațiunii politice, menținând hotărârea AEP prin care partidul este obligat să returneze la bugetul de stat suma exactă de 14.117.378,04 lei — echivalentul a aproape trei milioane de euro.
Acești bani au fost utilizați în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2024 de către formațiunea condusă la acea vreme de Nicolae Ciucă, fiind folosite inclusiv fonduri provenite din subvenția de la bugetul de stat. După ce scrutinul prezidențial a fost anulat în decembrie 2024, PNL a cerut decontarea cheltuielilor electorale. Deși AEP a rambursat inițial toată suma solicitată, un control ulterior al autorității a scos la iveală faptul că o parte dintre cheltuieli nu respectau condițiile legale pentru a fi decontate.
Gaură financiară de 20 de milioane de euro și procese interne
Restituirea celor 14 milioane de lei către stat reprezintă doar o parte din criza financiară profundă în care se află partidul. Datoriile totale acumulate de PNL către diverși creditori, inclusiv către bugetul public, ajung la aproape 20 de milioane de euro. Această situație gravă a constituit tema centrală a ședinței Biroului Politic Național, convocată la Vila Lac duminică, 8 noiembrie, conform surselor Adevărul.
În acest context, actuala conducere încearcă să identifice vinovații pentru deciziile financiare din anii trecuți. Președintele PNL, Ilie Bolojan, intenționează să deschidă acțiuni în instanță împotriva foștilor lideri pe care îi consideră responsabili de acumularea datoriilor, principalul vizat fiind fostul secretar general Lucian Bode.
Imediat după ce a preluat șefia partidului, Bolojan i-a solicitat lui Bode să își asume prin semnătură toate documentele ce vizează finanțele PNL până la data de 31 decembrie 2024. Anterior, Lucian Bode primise mandat din partea partidului pentru a negocia cu compania AMMA Print o reeșalonare a unor plăți pe termene de trei și cinci ani. Cu toate acestea, noua conducere liberală s-a văzut nevoită să ceară o nouă păsuire, constatând că partidul nu își permite să achite ratele agreate inițial.
Măsurile de redresare și ideea tragerii la răspundere a liderilor nu sunt noi. Încă de la Consiliul Național al PNL din 28 iunie 2025, Ilie Bolojan a abordat public problema restanțelor, propunând ca aleșii locali să cotizeze pentru stingerea datoriilor: jumătate din sumă ar fi rămas la filialele județene, iar cealaltă jumătate ar fi mers către conducerea centrală. Tot atunci, Bolojan a anunțat modificarea statutului PNL pentru a introduce răspunderea personală a liderilor care angajează cheltuieli nejustificate și afectează bugetul partidului. La acel moment însă, anunțul viza exclusiv regulile interne, fără a confirma o acțiune în justiție împotriva unui fost lider anume.
Cum va acționa ANAF pentru recuperarea banilor
Deși AEP nu a putut demara executarea silită a PNL cât timp s-a aflat în litigiu cu formațiunea politică pentru recuperarea banilor — aspecte explicate de președintele AEP, Adrian Țuțuianu, un politician provenit din rândurile PSD, partid ale cărui practici netransparente în gestionarea banilor publici au fost adesea criticate —, finalizarea procesului deschide calea intervenției ANAF. Fiscul a precizat că va aplica procedurile legale de recuperare a creanțelor bugetare fără nicio discriminare legată de categoria contribuabilului.
„Indiferent dacă debitorii sunt persoane fizice, persoane juridice sau partide politice și indiferent de încadrarea acestora în categoria contribuabililor mari, mijlocii sau mici, ANAF aplică mecanismele legale de colectare a obligațiilor restante”, a transmis instituția.
Conform precizărilor făcute de Fisc, procedura de executare silită debutează prin trimiterea unei somații însoțite de titlul executoriu. De la data primirii acestor acte, datornicul are la dispoziție un termen de 15 zile pentru a plăti restanțele sau pentru a notifica instituția fiscală că dorește declanșarea procedurii de mediere, scrie Profit.
Medierea oferă posibilitatea clarificării obligațiilor fiscale și găsirii unor soluții de achitare, legea prevăzând variante precum plata voluntară, compensarea sau eșalonarea la plată. În cazul în care datoriile nu sunt stinse și nu există temeiuri legale pentru a suspenda procedura, ANAF poate trece la poprirea conturilor bancare, la urmărirea sumelor pe care terțe persoane sau instituții le datorează partidului, dar și la punerea sub sechestru și valorificarea bunurilor mobile ori imobile.
Cu toate acestea, reprezentanții ANAF subliniază că simpla existență a unei datorii nu declanșează în mod automat popriri sau sechestre, măsurile fiind aplicate etapizat, conform legii, în funcție de situația fiscală și juridică a fiecărui debitor.
Explorează subiectele:
