Portretul făcut de AFP lui George Soros, speculatorul filantrop care a devenit o țintă pentru adepții teoriei conspirației
Legendarul speculator devenit filantrop și critic al capitalismului ultraliberal, George Soros, care se pregătește să predea controlul imperiului său unuia dintre fiii săi, a devenit o țintă pentru ultraconservatori și adepții teoriei conspirației, care se grăbesc să lanseze atacuri cu accente antisemite, potrivit AFP .
Miliardarul în vârstă de 92 de ani va preda frâiele organizației sale lui Alexander (37 de ani), unul dintre fiii săi, a declarat el pentru Wall Street Journal.
Alex, așa cum este cunoscut, va succeda unei figuri care este urâtă de o parte a dreptei dure, de protestatari și de adepții teoriei conspirației, care l-au acuzat, printre altele, că ar fi finanțat demonstrații violente, ar fi lucrat la răsturnarea unor guverne și ar fi pus la cale o criză migratorie în Europa.
Chiar luna trecută, Elon Musk l-a luat la țintă într-un tweet, afirmând gratuit: „Vrea să erodeze însăși structura civilizației. Soros urăște umanitatea”.
În cauză: miliardele pe care le-a donat prin intermediul organizației sale Open Society Foundations (OSF) în sprijinul reformei economice și a justiției, al drepturilor minorităților și refugiaților și al libertății de exprimare.
Abia după ce a devenit o eminență financiară și-a dedicat banii pentru a-și apăra ideile.
Cea mai mare lovitură a sa pe bursă a fost pariul său pe căderea lirei sterline în 1992, chiar în momentul în care Marea Britanie se scufunda în criză economică.
După acest raid, care i-a permis să bage în buzunar profituri de un miliard de dolari, el a devenit o referință în cercurile financiare, adulat de numeroși investitori și temut de miniștrii economici ai marilor puteri.
Colaborator al naziştilor?
George Soros s-a născut pe 12 august 1930 la Budapesta, ca fiu al unor părinţi evrei bogaţi. Familia sa a reuşit să supravieţuiască Holocaustul cu acte false, în parte în ascunzişuri. Presa apropiată de guvern relatează periodic despre "acest speculant, care a colaborat cu naziştii", şi care i-a nenoricit pe alţi evrei sau i-a escrocat, potrivit Deutsche Welle .
În fapt, în perioada de care se face vorbire, Soros era un adolescent de 14 ani. O vreme el nu a putut supravieţui decât dându-se drept fin al unui funcţionar din Ministerul Agriculturii care, între altele, inventaria bunuri şi proprietăţi evreieşti confiscate. Soros a vorbit despre asta în persoană, într-un interviu acordat postului american CBS în anul 1998. Dar el nu a spus că l-ar fi ajutat în vreun fel pe funcţionarul respectiv la activitatea pe care o desfăşura. Soros a subliniat că a fost un copil care a vrut să supravieţuiască.
Totuşi, această poveste despre un colaborator al naziştilor rămâne prezentă în cercurile apropiate guvernului ungar. Responsabil în parte pentru asta este extremistul de dreapta german Andreas von Rétyi, un teoretician al conspiraţiei, care a publicat în 2016 o carte despre Soros la o editură apropiată guvernului de la Budapesta.
Un reprezentant al partidului guvernamental FIDESZ a elogiat în 2017 acea carte, declarând că este "o lucrare foarte temeinică şi precisă", explică jurnaliștii germani de la DW.
Fuga din Ungaria
Folosind acte false, el și familia sa au scăpat de naziști în timpul ocupației orașului în 1944-1945.
După instaurarea comunismului în Ungaria, a plecat la Londra în 1947, unde a studiat la prestigioasa London School of Economics, înainte de a emigra la New York în 1956.
A prosperat în lumea finanțelor, iar în 1970 și-a înființat propriul fond de investiții, care a devenit sursa averii sale.
Forbes estimează că averea sa se ridică la 6,7 miliarde de dolari, dar această sumă nu include cele 18 miliarde de dolari transferate fundațiilor sale în 2017.
Viziunea unei „societăți deschide”
Și-a început cariera filantropică în 1979, acordând burse studenților sud-africani de culoare, în plină perioadă de apartheid. A continuat apoi să ajute disidenții din regimurile comuniste din Europa Centrală.
După încheierea Războiului Rece, activitatea sa s-a extins pe toate continentele și în alte domenii de activitate.
În Statele Unite, de exemplu, a sprijinit programe de ajutorare a dependenților de droguri și de reformare a sistemului penitenciar și s-a pronunțat în favoarea căsătoriilor gay și a dezincriminării canabisului.
Acest tată a cinci copii este un discipol al filozofului austriac Karl Popper și al viziunii sale despre „societatea deschisă”, care necesită regimuri democratice progresiste.
Personaj detestat în Europa de Est
Apărarea acestor valori i-a adus în curând critici, dar denigrarea a devenit mai virulentă începând cu anii 2010, cu o serie de atacuri care amintesc, mai mult sau mai puțin aparent, de caricaturile antisemite.
Premierul naționalist al Ungariei, Viktor Orban, în special, l-a acuzat că încurajează imigrația și complotează împotriva guvernului său prin intermediul ONG-urilor pe care le finanțează. Organizația sa a fost obligată să părăsească țara în 2018.
Dar Orbán nu este singurul adversar al lui Soros. Aproape pretutindeni în Europa de Est Soros a devenit în ultimii ani unul din persoanjele cele mai urâte. Adesea, politicieni guvernamentali meşteresc la imaginea lui Soros, de adversar detestabil, de la fostul premier bulgar Boiko Borisov, la fostul șef al PSD, Liviu Dragnea.
La scurt timp după aceea, George Soros a fost desemnat „Personalitatea anului” de către Financial Times, care l-a descris la acea vreme drept „părintele industriei fondurilor speculative”, dar mai ales i-a lăudat rolul de „purtător de drapel al democrației progresiste” și a lăudat luptele sale împotriva „autoritarismului, rasismului și intoleranței”.
Condamnat în Franța și Ungaria
Acest geniu al afacerilor nu a avut numai succese, suferind pierderi grele în timpul prăbușirii bursei din 1987 și al crizei rusești din 1998.
De asemenea, el a avut probleme cu Justiția, fiind condamnat în Franța în 2002 pentru utilizare de informații privilegiate în cadrul unei tentative de preluare a Société Générale și în Ungaria în 2009 pentru manipulare a pieței.
Fondul său continuă să speculeze, investind în noi tehnologii, proprietăți și mărfuri. Dar acest lup paradoxal de pe Wall Street denunță, de asemenea, în mod regulat, relele capitalismului, pledând pentru o mai mare reglementare a piețelor.
Într-un eseu din 2011, el a scris: „Succesul meu pe piețele financiare mi-a oferit un grad de independență mai mare decât majoritatea oamenilor. Mă forțează să iau poziție în probleme controversate în legătură cu care alții nu se pot exprima”. (foto: 11585145 © Adrin Shamsudin | Dreamstime.com )
