Preşedintele Traian Băsescu a explicat, miercuri, la Palatul Cotroceni, motivele pentru care a cerut Parlamentului reexaminarea legii pentru reducerea CAS.

Declaraţiile preşedintelui:

- Un risc este legat de creşterea taxelor: a celor pe proprietate, a celor pe automobile, creşterea Cotei Unice

- Un risc este fragilizarea sustenabilităţii fondului de pensii. Am trăit zile când am constatat că nu aveam de unde să luăm bani pentru pensii. Creşterea de la 12.5 la peste 18 miliarde de lei, deficit al fondului de pensii este un lucru îngrijorător. Nu vreau să spun că nu se vor plăti pensiile, dar creşte riscul să amânăm plata pensiilor, să le mutăm pe luna viitoare. Acesta este un deficit structural.

- E clar că anul viitor trebuie să avem o creştere importantă a bugetului Apărarii, iar situaţia regională nu ne permite să nu ne apropiem de 2% la Apărare

- Pentru mine nu este o dispută cu Guvernul, pentru mine este o chestiune de conştiinţă

- Dacă privim la absorbţia fondurilor europene, cifrele de anul trecut cu care se laudă Guvernul Ponta sunt pe proiecte derulate în timpul premierului Emil Boc. Ei nu au reuşit să semneze niciun contract nou.

- Faţă de alocaţia bugetară, pe primele şase luni de la investiţii s-au tăiat 22 de la 25%, iar efectul s-a văzut în creşterea şomajului. Nu am pretenţia ca la nivelului Executivului să se înţeleagă ce este şomajul. Bieţii oameni de la guvern cred că pentru a depista şomajul te uiţi la câte locuri de muncă s-au creat. Trebuie să te uiţi şi la cele pierdute.

- Un alt element care m-a făcut să întorc legea în Parlament este legat de modul în care s-au realizat investiţiile pe anul acesta.

- Anul acesta, pe primele 6 luni, deficitul de încasări e de circa 2,4 miliarde lei, deci premierul trebuie să facă obligatoriu o rectificare negativă

- Constatam că anul trecut Guvernul a făcut 3 rectificari negative din cauza nerealizării ţncasărilor. Sigur, premierul nu ţntelege economia şi compară anii între ei

-Nu am intervenit pe textul legii. Deşi am solicitat un document de la Guvern din care să rezulte cum poate fi susţinută reducerea CAS, nu am primit nici un document

- O să repet o mare parte din ce am mai spus, dar aceasta e în principal motivaţia ţn baza căreia am retrimis legea la Parlament - sursele de finanţare

- Vreau să afirm din nou că o reducere a CAS-ului este o măsură bună pe care o susţin fără rezerve legate de utilitatea sa. În acelaşi timp, am rezerve legate de sustenabilitatea măsurii

Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat miercuri, 23 iulie a.c., cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Joi, 24 iulie, expira termenul până la care preşedintele Băsescu trebuie să decidă dacă promulgă legea.

Motivele cererii de reexaminare sunt următoarele, conform documentului transmis de preşedinte:

Actul normativ trimis spre promulgare vizează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, după cum urmează: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.

În anul 2014 deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 miliarde de ron conform bugetului aprobat pentru anul în curs.

Prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de ron în 2015 şi 5,564 de miliarde de ron în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde de ron la fondul de pensii, pentru anul 2015, dacă ţinem cont şi de indexările obligatorii conform legii.

Dacă, pentru anul 2014, Guvernul, în expunerea de motive a legii trimisă spre promulgare, menţionează unele măsuri de compensare a impactului negativ generat de această măsură, pentru perioada 2015 - 2018 estimarea de compensare a impactului negativ provenit din aplicarea măsurii este foarte vag exprimată, referire făcându-se doar la surse bugetare potenţiale provenite, în special, dintr-o mai bună colectare bugetară, combaterea evaziunii, precum şi a posibilelor efecte ce decurg din creşterea investiţiilor sau crearea de noi locuri de muncă și nu din prezentarea unor surse certe de venituri sau cheltuieli necesare compensării.

Având în vedere evoluţia estimărilor bugetare şi nerealizarea colectării faţă de program atât în anul 2013, cât şi în primele şase luni din 2014, este esenţial să fie clarificate în fundamentarea legii care sunt măsurile exacte de compensare a veniturilor, aşa cum au solicitat inclusiv instituţiile financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială).

Anul 2015 este anul în care România are obligația de a atinge un deficit structural de 1% din PIB, conform Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu (aceasta înseamnă o reducere a deficitului bugetului de stat consolidat de 0,8 - 0,9 % din PIB). De asemenea, bugetul anului 2015 trebuie să prevadă creșteri importante ale bugetului Ministerului Apărării Naţionale, nevoi care reflectă realitățile regionale. Trebuie menționat că măsura de reducere a contribuțiilor de asigurări sociale este un angajament suplimentar, nu unul obligatoriu, al României, motiv pentru care Guvernul trebuie să prezinte o fundamentare a compensării acestei măsuri în contextul angajamentelor deja asumate.

Prin Legea nr. 83/2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 20 iunie 2012, România a ratificat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (Tratatul Fiscal), lege care include o serie de obligații pentru statul român, inclusiv Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu. De asemenea, prin Legea nr. 377/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 826 din 23 decembrie 2013, a fost modificată Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 în sensul transcrierii obligației privind deficitul structural și Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu care revine României prin ratificarea Tratatului Fiscal.

În acelaşi timp, trebuie avut în vedere faptul că România a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, prin care s-a obligat să respecte Tratatul Fiscal, atingerea obiectivului structural şi menţinerea unui deficit al bugetului consolidat. În lipsa compensării reducerii contribuţiei de asigurări sociale, România riscă să întrerupă acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, cu consecinţa pierderii imediate a facilităţilor oferite de „mecanismul de TOP-UP", respectiv cele 10 puncte procentuale adăugate la cofinanţarea europeană.

Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii trimisă spre promulgare, din punct de vedere al oportunităţii, ţinând cont de motivele invocate.

Distribuie Distribuie Comentarii