Președintele de 93 de ani care își conduce țara din Elveția și e primit acasă ca un turist
Șeful statului pare că vine doar în vizită la el în țară Foto: Evaneos
Deși este unul dintre cei mai longevivi șefi de stat de pe planetă, liderul camerunez pare să mențină o relație distantă cu națiunea pe care o guvernează de peste patru decenii. Revenirea sa în țară, în octombrie 2026, a declanșat un nou val de ironii pe rețelele sociale, unde utilizatorii l-au tratat ca pe un oaspete străin. O postare devenită virală anunța în ton de glumă că Paul Biya urmează să își „viziteze” propria țară, în timp ce alți internauți se întrebau cum este posibil ca un președinte în funcție să fie perceput drept un simplu turist atunci când se întoarce acasă, relatează Washington Post .
Dincolo de umorul din mediul online, situația reflectă o realitate cronică: obiceiul lui Biya de a petrece perioade îndelungate în străinătate, cu precădere în Elveția, stârnește controverse constante pe fondul problemelor grave care afectează viața de zi cu zi a camerunezilor.
Ani întregi petrecuți în călătorii private
Plecările prelungite ale șefului statului reprezintă o practică veche. Doar în 2026, liderul african a lipsit din țară timp de aproape 74 de zile, în intervalul 7 iunie – 20 august, după ce în 2024 fusese absent aproximativ două luni. Întoarcerea sa recentă a generat reacții acide tocmai pentru că a coincis cu o perioadă extrem de dificilă pentru Camerun, transformând o simplă revenire dintr-o deplasare externă într-o dezbatere despre prezența sa tot mai rară în spațiul public intern.
Conform unei evaluări realizate în 2018 de către Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), Paul Biya adunase deja, de la preluarea puterii și până la acel moment, circa patru ani și jumătate de sejururi private în afara granițelor. În anii care au urmat, acest bilanț al absențelor a continuat să crească.
Guvernare prin telecomandă și incertitudine la vârful statului
Aceste plecări frecvente au ridicat semne de întrebare legitime cu privire la modul în care este administrat Camerunul atunci când președintele se află în Elveția. În lipsa unor detalii oficiale despre agenda sa externă, speculațiile și nemulțumirea populară s-au amplificat. Reprezentanții guvernului au respins însă zvonurile referitoare la posibile afecțiuni medicale grave și au apărat deplasările liderului, susținând oficial că acesta își poate exercita atribuțiile și poate conduce statul de la distanță, fără a fi prezent fizic pe teritoriul național.
Cu toate acestea, situația instituțională este complicată de faptul că postul de vicepreședinte este vacant, după cum notează The Washington Post. În acest context, fiecare absență a șefului statului readuce în prim-plan vulnerabilitatea aparatului de stat și lipsa unor mecanisme clare de asigurare a continuității în eventualitatea unei tranziții de putere.
Al optulea mandat pentru singurul lider cunoscut de tineri
În pofida faptului că a lipsit de la majoritatea mitingurilor din campania electorală din 2025, Paul Biya a câștigat scrutinul și a obținut cel de-al optulea mandat prezidențial. Aflat la putere din 1982, el va împlini 99 de ani dacă își va duce actualul mandat la bun sfârșit. Această longevitate politică de 44 de ani este ieșită din comun chiar și pentru continentul african, unde mai mulți lideri au rămas în funcție timp de decenii.
Consecința directă a acestei domnii prelungite este vizibilă la nivel demografic: întrucât peste 70% din populația țării are sub 35 de ani, marea majoritate a societății a trăit întreaga viață sub conducerea aceluiași om. Pentru aproape jumătate dintre cetățenii Camerunului, Biya este singurul președinte pe care l-au cunoscut vreodată.
O țară măcinată de șomaj și conflicte armate
Pentru această populație predominant tânără, detașarea liderului de la Yaoundé este o sursă majoră de frustrare, în condițiile în care statul traversează crize interne severe. Economia este afectată de o rată ridicată a șomajului, iar stabilitatea națională este amenințată pe mai multe fronturi. În regiunile anglofone, tensiunile dintre autoritățile centrale și grupările separatiste au degenerat într-un conflict care durează de aproape zece ani, în timp ce nordul țării se confruntă cu pericolul reprezentat de organizația teroristă Boko Haram.
Astfel, eticheta de „președinte în vizită” depășește sfera ironiilor de pe rețelele sociale, devenind simbolul rupturii profunde dintre elita politică și realitățile dure cu care se confruntă cetățenii. După mai bine de patru decenii sub același regim, întrebarea esențială pentru viitorul Camerunului rămâne cât timp mai poate funcționa un astfel de sistem de guvernare.
Explorează subiectele:
