Președintele Nicușor Dan forțează un compromis vital pe salarizare sub presiunea PNRR
Reuniunea de la Cotroceni vine în contextul în care România mai are la dispoziție doar câteva săptămâni pentru a finaliza și promulga reforma sistemului de salarizare din sectorul public. Urgentarea demersului a fost subliniată de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care a avertizat că țara a intrat în ultima fază în care se mai poate ajunge la un acord politic.
Negocierile se desfășoară într-o conjunctură politică extrem de complexă: Parlamentul se află în vacanță, partidele își apără cu înverșunare propriile interese, iar sindicatele contestă vehement anumite prevederi ale proiectului. George Jiglău, politolog la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, consideră că presiunea politică intensă, criza guvernamentală și termenul-limită iminent creează o combinație fără precedent în perioada postdecembristă a României.
Nicușor Dan, Radu Burnete și Dragoș Pîslaru. FOTO: Facebook
E o situație foarte complicată pentru că, pe de o parte, e starea asta conflictuală care predomină, iar pe de altă parte trebuie să rezolve niște lucruri. Și, ca să se complice și mai tare, trebuie să le rezolve via Parlament, nu via Guvern. E o dinamică interesantă. Nu știu dacă am mai avut vreodată, post-decembrist, o asemenea combinație de tensiune de timp foarte mare, criză guvernamentală, atmosferă conflictuală și între partide, și între partide și președinte. Și mai e și vacanța parlamentară, în condițiile în care sunt acte normative importante, de care depind mulți bani și care trebuie rezolvate. Sigur că urgența e tot mai mare cu fiecare zi care trece, dar acum o lună eram în aceeași situație. Nu s-a schimbat nimic. Și atunci era urgent.
George Jiglău, politolog
Detaliile legii salarizării și pozițiile divergente ale partidelor
Proiectul de lege a suferit modificări semnificative în ultimele trei săptămâni, vizând îndeosebi sectoarele sensibile ale sănătății și educației. Conform ministrului Pîslaru, forma actuală ar asigura majorări salariale pentru aproximativ două treimi dintre angajații din sectorul public și nu ar implica nicio scădere a veniturilor. Cu toate acestea, divergențele dintre partide persistă. UDMR solicită clarificări privind sursa financiară necesară pentru majorarea anvelopei salariale, în timp ce PSD a transmis că nu va susține legea în forma actuală dacă nu sunt protejate veniturile angajaților din sănătate și educație.
În acest context tensionat, președintele Nicușor Dan încearcă să orienteze negocierile spre convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului. Vacanța parlamentară, însă, restrânge și mai mult fereastra de timp pentru adoptarea unei legi cu implicații bugetare și politice de o asemenea anvergură. Politologul George Jiglău subliniază că, în ciuda conflictelor publice, PSD, PNL, USR și UDMR reușesc să mențină un dialog funcțional. Fiecare partid încearcă să-și contureze o poziție distinctă, evitând să pară că renunță la promisiunile electorale sau la interesele pe care le reprezintă. Discuția cea mai spinoasă rămâne cea legată de salarizarea bugetarilor, datorită impactului direct asupra cheltuielilor publice și a numărului mare de angajați afectați, transformând-o într-un subiect electoral mult mai sensibil decât alte proiecte aflate pe masa coaliției.
Dacă vrem să găsim un punct mai pozitiv, într-o perioadă destul de pesimistă, cele patru partide, ca majoritate, mi se pare că progresează relativ rezonabil până acum, având în vedere cât de negative sunt premisele. Fiecare are cumva un discurs propriu în raport cu celălalt, pentru că fiecare are interesul să pară coerent cu el însuși și nu vrea să lase de la el. Pe de altă parte, există și medierea președintelui între ele. Și, cu sabia asta deasupra capului, merg oarecum înainte. Discuția cea mai complicată este pe salarizarea unică. Sunt implicațiile la nivel de sistem public, de bugetari, sunt discuțiile în care sunt implicate sindicatele. E un pic mai complicat. Aici discuția este ceva mai ideologizată, în măsura în care putem să vorbim despre ideologie.
George Jiglău, politolog
Legea integrității: un al doilea subiect sensibil
În paralel cu legea salarizării, legea integrității reprezintă un alt punct nevralgic al fostei coaliții, fiind, de asemenea, o reformă asumată prin PNRR. Actul normativ se confruntă cu probleme de constituționalitate, după ce PSD și AUR au introdus amendamente care au stârnit controverse. Social-democrații au propus o prevedere care ar duce la pierderea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz, încălcând, conform criticilor, articolul 15 din Constituție. Pe de altă parte, AUR a introdus o obligație pentru "partenerele" aleșilor de a depune declarații de avere, deși partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, și-a publicat deja declarația înainte de intrarea în vigoare a legii.
În cazul legii integrității este și o chestiune de siguranță și există și implicația constituțională. E și un element de context, dar e foarte important. PSD n-a lămurit-o, dar, în egală măsură, a fost și momentul în care nu putea să rezolve cumva situația și a ales să n-o facă. Cred că ei acționează într-un mod în care să se poziționeze ca cei care înclină balanța și să-și acorde cumva o anumită importanță la nivel de Parlament. Discuția despre declarațiile de avere este importantă la nivel de principiu. Știm bine că e o discuție veche, cum a evoluat în ultima perioadă și de ce s-a creat nevoia asta de a regândi declarațiile de avere, de unde a apărut contextul ăsta care, sigur, îl vizează specific pe Fritz sau pe prima doamnă. Acolo e o chestiune care poate fi mult mai ușor personalizată și se duce într-o zonă importantă, dar care vine mai degrabă dinspre un grup restrâns de oameni. E importantă din perspectiva transparenței. Dar aici, pe salarizarea unică, impactul e mult mai profund.
George Jiglău, politolog
Riscuri politice și presiunea termenului-limită
Politologul George Jiglău avertizează că și AUR riscă să se afle într-o poziție dificilă, în special dacă PSD își menține opoziția față de forma actuală a proiectului de salarizare, iar partidul condus de George Simion nu se aliniază acestei poziții. Într-o astfel de situație, AUR ar putea fi acuzat că, prin deciziile sale, contribuie la pierderea fondurilor europene.
Discuția despre salarizare este un act inclusiv în termen de buget, dincolo de PNRR sau de banii atașați de legea asta. Impactul este mult mai profund și în mult mai multe zone ale societății. Cred că legătura asta între un partid care își propune să aibă o anumită relație cu societatea și ceea ce se întâmplă acum este firească. Din cauza încăpățânării PSD-ului și mai ales dacă AUR nu marșează cu PSD în discuția privind salarizarea unică, s-ar putea ca lucrurile să meargă în direcția pe care o dorește PSD. Dacă lucrurile merg în direcția respectivă, AUR să aibă o problemă, pentru că nu cred că își permit, din nou, să fie arătați cu degetul. Nu le stă bine să fie arătați cu degetul că din cauza lor se pierd banii.
George Jiglău, politolog
Chiar dacă un compromis pare greu de atins, termenul-limită, stabilit pentru 31 august, poate deveni principalul factor de presiune care să împingă partidele spre o soluție. Există încă spațiu pentru modificarea proiectului și găsirea unei formule acceptabile pentru toți actorii implicați. Întrebarea este cât de mult sunt dispuse partidele să renunțe la propriile poziții pentru a evita un eșec care ar atrage consecințe financiare și politice majore. „Eu cred că mai este loc și de a da înapoi, dacă vrem să punem problema așa, dar hai să spunem de negociere sau de compromis între partide, astfel încât, până către finalul lunii, când chiar trebuie adoptată legea, să se întâlnească la mijloc. Putem să vedem și după discuțiile de astăzi ce se mai întâmplă”, a subliniat George Jiglău.
O reformă cu spațiu pentru ajustări viitoare
Chiar dacă legea va fi adoptată în termenul stabilit, este puțin probabil ca ea să creeze imediat un sistem de salarizare complet omogen în sectorul public. Proiectul ar putea permite ajustări ulterioare, oferind partidelor ocazia de a prezenta anumite modificări ca victorii politice în fața electoratului lor.
Sigur, dinamica dintre cele patru partide și Parlament ca instituție lasă o moștenire. E o chestie mai tehnică și nu o stăpânesc suficient de bine ca să spun ceva categoric, dar nu cred totuși că legea poate fi construită în așa fel încât să nu existe nicio posibilitate de ajustare. Dacă se pot face niște mici ajustări și, într-un context de comunicare politică și electorală, se poate prezenta către o anumită zonă de electorat sau din societate faptul că ar exista niște beneficii, dacă se poate capitaliza acea mică chestiune care poate fi permisă de cadrul legislativ care se creează acum, atunci nici nu este ceva foarte mare ca impact. Eu cred că, dacă se va dori flexibilitate, asta s-ar putea face. Nu cred deloc că vom avea un cadru mai omogen și mai unitar. Se vorbește de asta de toți anii încoace, nu doar pe salarizare, dar și pe zona fiscală, care ar trebui să vină cândva, să facem ceva mai predictibil.
George Jiglău, politolog
Dincolo de mizele financiare europene și de calculele bugetare, fiecare partid este preocupat de protejarea propriei imagini. Un compromis, deși dificil de explicat electoratului, este adesea preferabil unui eșec al negocierilor, care ar putea atrage acuzații de blocaj. În acest sens, reputația politică devine un factor crucial care îi poate determina pe liderii partidelor să găsească o soluție de mijloc.
Eu nu cred că vreunul dintre partide își permite ca, de dragul unor mize care sunt acum importante, dar pe termen scurt, să joace într-un mod care să-i pericliteze imaginea și reputația. Nu doar cu societatea în ansamblu, ci și cu bucăți de societate care sunt relevante pentru partidul respectiv pe termen lung. Indiferent de pozițiile care au fost exprimate în perioada asta, să treacă și să treacă într-un mod care să presupună o zonă de compromis, de negociere, care să fie, din nou, la o oarecare disponibilitate. Să vedem care va fi ce obțin pe salarizare și care o să fie forma.
George Jiglău, politolog
Explorează subiectele:
