Presiunea electorală a lui Trump, miza ascunsă a războiului SUA-Iran
Limitele puterii militare americane
Primul argument al profesorului Trevor vizează distanța geografică considerabilă dintre Statele Unite și Iran, alături de reticența Washingtonului de a angaja trupe terestre într-un conflict de asemenea anvergură. Chiar dacă SUA pot executa lovituri aeriene precise cu avioane, rachete și drone, această capacitate nu se traduce automat într-o forță capabilă să impună capitularea regimului de la Teheran.„Acest război a scos la iveală slăbiciunea strategiei militare americane. Războiul a arătat că, deși are una dintre cele mai mari armate din lume, cu cea mai bună tehnologie și cu baze militare pe tot globul, Statele Unite nu pot să își impună forța pe un câmp de luptă aflat la 12.000 de kilometri distanță fără trupe la sol, lucru pe care nu au niciun interes să îl facă. Poți trage câte rachete vrei, dar, așa cum a demonstrat Bătălia Angliei, nu poți învinge un inamic doar din aer”, a explicat Trevor.Bombardamentele pot distruge infrastructura militară, baze și lansatoare, însă o capitulare presupune ca inamicul să nu mai poată sau să nu mai vrea să continue lupta. În cazul Iranului, situația este complicată de teritoriul său vast, de o infrastructură militară dispersată și de capacitatea dovedită de a susține atacurile chiar și după lovituri repetate.
Reziliența regimului iranian prin „Apărarea Mozaic”
Al doilea argument al profesorului Trevor se referă la modul specific de organizare a regimului iranian, sugerând că administrația Trump ar fi făcut o eroare de judecată, comparând Iranul cu regimuri mai centralizate, unde eliminarea liderului poate duce rapid la o schimbare de putere.„Al doilea lucru, acest război a arătat cât de slabe sunt, de fapt, informațiile serviciilor secrete americane în privința Iranului. Trump și Hegseth au crezut că a ataca Iranul va fi ca și cum ai ataca Venezuela, dar este o neînțelegere uluitoare a modului în care este organizat, de fapt, Iranul din punct de vedere militar. În Venezuela, dacă îl elimini pe Maduro, regimul cade. În Iran, liderul suprem poate fi ucis, așa cum am văzut, iar regimul pur și simplu îl înlocuiește”, a subliniat Trevor.Această afirmație este susținută de modul în care Iranul și-a restructurat forțele armate în ultimele două decenii. Profesorul face referire la „Apărarea Mozaic”, un sistem implementat în 2005, după războiul din Irak, conceput pentru a permite forțelor iraniene să continue lupta chiar și în cazul unei lovituri asupra centrului de comandă.
„Iranul are ceea ce se numește Apărarea Mozaic, adoptată în 2005, după ce a văzut cum s-a prăbușit complet Irakul odată cu căderea lui Saddam Hussein. În Apărarea Mozaic, Garda Revoluționară este împărțită în 30 de unități provinciale, plus una pentru Teheran, iar comandanții provinciali au libertate tactică deplină să lanseze rachete, să desfășoare drone, să execute manevre de gherilă fără să aștepte aprobare de la Teheran. În plus, toate proviziile esențiale, muniție, combustibil, lansatoare mobile de rachete, echipamente de comunicații, sunt stocate în fiecare regiune în parte. Deci, cu cât încerci mai mult să destabilizezi Iranul pentru a termina războiul, cu atât accelerezi de fapt capacitatea de a purta război a fiecăreia dintre acele provincii”, a explicat Trevor.Un sistem militar descentralizat poate continua să funcționeze eficient, chiar și în condițiile în care conducerea centrală este grav afectată sau eliminată.
Miza politică a lui Donald Trump
Cel de-al treilea argument, considerat de profesorul Trevor a fi cel mai important, se leagă de politica internă americană. Acesta sugerează că persistența conflictului nu necesită o victorie militară propriu-zisă a Iranului, ci exploatează presiunile interne din Statele Unite. Profesorul subliniază că, pe măsură ce războiul se prelungește, costurile cresc atât pentru cetățenii americani, cât și pentru președintele Donald Trump pe plan intern. O familie americană obișnuită înregistrează cheltuieli lunare suplimentare de 750 până la 1.200 de dolari pentru alimente, energie și combustibil. Această situație a condus la o scădere a ratei de aprobare a lui Trump la 35%, o realitate resimțită de republicanii din Senat și Camera Reprezentanților. Aceste date sunt coroborate de un sondaj Reuters/Ipsos publicat în august, care indica un nivel de aprobare de 33% pentru Trump, în timp ce 64% dintre americani dezaprobau activitatea sa. Trevor susține că Iranul poate exploata strategic această situație. Prin prelungirea conflictului, cresc costurile economice și politice pentru administrația de la Washington, mai ales în contextul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului.„Dacă îmi permiteți o analogie puțin ciudată, pentru cei care se uită la „The Office”, în episodul în care Michael își face propria companie de hârtie, iar David Wallace nu vrea să îi plătească atât cât cere el pentru ea, răspunsul lui Michael a fost, în esență, ceva de genul: va trebui să le explici acționarilor tăi de ce cea mai profitabilă filială a companiei pierde bani, iar ei s-ar putea să caute deja un nou director financiar, așa că nu cred că trebuie să te înving, cred că trebuie doar să te aștept”, a explicat Trevor.Aplicând aceeași logică la război, Trevor sugerează că Iranul nu urmărește o victorie militară directă împotriva Statelor Unite. Strategia Teheranului ar fi să reziste suficient de mult pentru ca presiunea politică asupra lui Trump să devină insuportabilă.
„Iată analogia. Alegerile de la jumătatea mandatului din 2026 sunt peste câteva luni. Dacă democrații preiau controlul Camerei Reprezentanților și al Senatului, vor prelua controlul tuturor comisiilor și vor începe imediat să îl ancheteze pe Trump, să îi blocheze legislația, să cheme membri ai cabinetului să depună mărturie și, în general, vor bloca întregul mecanism guvernamental, inclusiv pe cel militar. Așa că cred că un motiv esențial pentru care acest război continuă este că Iranul își dă seama că nu trebuie să câștige. Trebuie doar să reziste până la alegeri și să îi lase pe democrați să termine și să câștige războiul în locul lor”, a subliniat Trevor.
Explorează subiectele:

