Surpriză de proporții la CCR!/Trei judecători denunță autosesizarea ilegală a Curții
Majoritatea judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR) este acuzată că ar fi blocat ilegal publicarea declarațiilor de avere, conform unei opinii separate semnate de trei membri ai Curții. Simina Tănăsescu, Laura Scâtei și Dacian Dragoș susțin că decizia a fost luată printr-o autosesizare neconstituțională, fără ca CCR să fi fost învestită formal cu o obiecție în acest sens, ridicând semne de întrebare serioase asupra modului de funcționare a instituției și a principiilor transparenței în viața publică.
Trei judecători ai Curții Constituționale a României (CCR) – Simina Tănăsescu, numită de președintele Klaus Iohannis, Laura Scâtei, propusă de PNL, și Dacian Dragoș, propus de președintele Nicușor Dan – au formulat o opinie separată în care contestă vehement decizia majorității de a bloca publicarea declarațiilor de avere. Aceștia acuză că demersul majoritar este ilegal, întrucât Curtea nu fusese sesizată oficial pe această temă și s-a autosesizat nejustificat. Conform argumentelor celor trei, atribuția de control a priori asupra legilor, exercitată de Curtea Constituțională, este strict limitată de textul constituțional și de prevederile invocate în obiecțiile de neconstituționalitate. Judecătorii subliniază că CCR nu are dreptul de a-și extinde, din oficiu, obiectul controlului de constituționalitate.
„Curtea nu poate acționa decât în limitele sesizării. Dacă ar proceda altfel, Curtea ar exercita un control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu prevederile art. 146 lit. a) din Constituție și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale”, se precizează în opinia separată a celor trei judecători.
Mai mult, judecătorii contestatari amintesc că, în jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a considerat că publicarea declarațiilor de avere și de interese este o măsură justificată și necesară. Această abordare a fost fundamentată pe scopul legitim al Agenției Naționale de Integritate (ANI) de a asigura integritatea în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și de a preveni corupția instituțională. De asemenea, anonimizarea datelor cu caracter personal a fost întotdeauna considerată o garanție împotriva ingerințelor arbitrare.
„Prin urmare, jurisprudența Curții Constituționale a fost constantă, în sensul că măsura publicării declarațiilor de avere și de interese urmărește un scop legitim, este necesară pentru atingerea acestui scop, este adecvată și proporțională cu respectivul scop, fiind însoțită de garanții precum anonimizarea datelor cu caracter personal”, subliniază judecătorii Simina Tănăsescu, Laura Scâtei și Dacian Dragoș.
În ciuda acestei linii jurisprudențiale, prin Decizia nr. 297/2025, adoptată cu majoritate de voturi, CCR a admis o excepție și a declarat neconstituționale anumite norme referitoare la publicarea declarațiilor de avere și de interese. Curtea a argumentat că anonimizarea adresei exacte a imobilelor, a codului numeric personal și a semnăturii nu era suficientă pentru a asigura confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal. De asemenea, publicarea numelui și prenumelui soțului și copiilor, împreună cu precizarea veniturilor acestora, a fost considerată o încălcare a dreptului la viață privată (paragrafele 29-34 din decizie). Curtea a concluzionat că dispozițiile criticate nu asigurau un just echilibru între dreptul la viață privată și nevoia de informare a publicului, conform articolului 31 din Constituție și Convenției Europene a Drepturilor Omului. Chiar și în contextul Deciziei nr. 297/2025, cei trei judecători subliniază că aceasta nu a instituit o interdicție absolută de publicare a declarațiilor de avere și de interese. Din contră, decizia majoritară a CCR a recunoscut caracterul justificat și necesar al măsurii de publicare pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, fie numite printr-o decizie politică, fie alese prin vot.
„În cazul acestora din urmă, datorită caracterului electiv al funcției deținute sau a naturii deciziei politice de numire, Curtea consideră că este justificat un control al publicului (sn. să fie accesibil publicului pentru control), pe considerentul că persoana respectivă a fost propulsată într-o funcție de demnitate publică prin alegere sau numire politică”, se arată în considerentul 54 al Deciziei nr. 297/2025, citat de judecătorii Simina Tănăsescu, Laura Scâtei și Dacian Dragoș.
Această precizare este esențială, indicând că principiul transparenței pentru demnitari rămâne valabil, chiar dacă anumite modalități de implementare au fost contestate.
Explorează subiectele:
