Străpungerea iminentă a primei galerii din cel mai mare tunel rutier al României, pe A1 Lugoj-Deva
Un moment tehnic crucial este așteptat în următoarele zile pe șantierul autostrăzii A1 Lugoj-Deva, odată cu străpungerea primei galerii a Tunelului Mare, cel mai amplu tunel rutier construit în România. Această etapă semnificativă, care vine la doi ani de la demararea lucrărilor, marchează un progres major în finalizarea ultimului segment lipsă al autostrăzii A1. Finalizarea acestui tronson este esențială pentru conectarea rapidă a vestului țării cu centrul și nord-vestul României, un proiect estimat a fi gata în 2027, iar în paralel, pe același șantier, a început montarea grinzilor prefabricate pentru poduri și viaducte.
Lucrări la Tunelul Mare de pe A1 Lugoj - Deva. Foto: Daniel Guță
Străpungerea Tunelului Mare (T2), parte a sectorului Margina–Holdea al Autostrăzii A1 Lugoj–Deva, este așteptată să aibă loc în următoarele zile, marcând doi ani de la demararea lucrărilor. Potrivit specialiștilor implicați în proiect, acest eveniment este programat în jurul datei de 20 august pentru prima galerie, în timp ce străpungerea celei de-a doua este estimată pentru luna septembrie. **Tronsonul Margina-Holdea: Ultima piesă a puzzle-ului A1** Tronsonul Margina–Holdea, cu o lungime totală de aproximativ 13,5 kilometri, reprezintă ultimul segment care lipsește pentru a asigura continuitatea Autostrăzii A1 între Sibiu și Nădlac, la frontiera cu Ungaria. Lucrările principale se concentrează pe un segment nou de 9,14 kilometri, la care se adaugă un tronson de aproximativ 4,5 kilometri, deja realizat anterior, dar rămas neutilizat până la finalizarea conexiunii actuale. Contractul pentru acest proiect a fost semnat în octombrie 2022, iar lucrările efective au demarat în 2024, după obținerea tuturor autorizațiilor necesare. Conform datelor publicate de Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), proiectul se apropie de un stadiu fizic de 70 la sută. Finalizarea integrală a lucrărilor este prevăzută pentru prima parte a anului 2027, moment în care șoferii vor putea circula neîntrerupt pe autostradă de la granița de vest a României până la orașe importante din centrul și nord-vestul țării, precum Sibiu, Cluj-Napoca și Târgu Mureș. **Tunelurile: Inima proiectului** Pe noul tronson de autostradă, la limita dintre județele Hunedoara și Timiș, sunt proiectate două tuneluri: Tunelul Mic (T1) și Tunelul Mare (T2). Acestea însumează patru galerii, cu o lungime totală de aproape 4,6 kilometri. * **Tunelul Mic (T1):** Cu o lungime de 367,5 metri pe una dintre galerii și 415 metri pe cealaltă, Tunelul Mic a avut excavarea încheiată la sfârșitul lunii iulie. Lucrările la structura rutieră au depășit deja 90 la sută, constructorii concentrându-se acum pe căptușeala finală din beton și amenajarea terasamentului. * **Tunelul Mare (T2):** Situat în zona localităților Holdea și Coșava, Tunelul Mare este cel mai mare tunel de autostradă construit vreodată în România. Galeria stângă măsoară 1.825 de metri, iar cea dreaptă 1.985 de metri. Fiecare galerie are o secțiune excavată de aproape 180 de metri pătrați și va include două benzi de circulație, o bandă de urgență și trotuare destinate intervențiilor. Cele două tuburi sunt conectate prin cinci galerii de evacuare: patru pentru pietoni și una pentru accesul vehiculelor de intervenție. La sfârșitul lunii iulie, mai rămâneau de excavat 270 de metri pe galeria realizată de compania UMB și 107 metri pe cea executată de partenerul bosniac Euro Asfalt. Excavarea se desfășoară simultan pe mai multe fronturi, cu un avans zilnic de unu până la doi metri pe fiecare front, putând ajunge la trei metri pe zi în condiții geologice favorabile. În paralel, aproximativ 15 fronturi de lucru erau active în Tunelul Mare, ocupându-se de hidroizolație, armare și betonarea căptușelii finale. Tunelurile sunt excavate prin metode mecanizate, respectând principiile Noii Metode Austriece de Tunelare. Galeriile sunt consolidate treptat cu cadre metalice, plase de armare și beton torcretat. În zonele unde stratul de rocă este redus, a fost adoptată și metoda „cut and cover”, prin realizarea structurii într-o săpătură deschisă, ulterior acoperită. **Grinzi prefabricate și structuri conexe** Pe șantierul "autostrăzii cu tuneluri", producția grinzilor prefabricate, esențiale pentru podurile, pasajele și viaductele de pe traseu, a demarat recent. O fabrică special amenajată la Margina produce elementele de beton necesare pentru cei peste nouă kilometri de autostradă construiți de la zero.
1/7
Santierul Autostrazii cu tuneluri, fabrica de grinzi Foto DRDP Timisoara (2) jpg
„În zona Margina, la fabrica de grinzi, se confecționează carcasele de armătură pentru elementele prefabricate care vor fi utilizate la podurile și viaductele de pe traseu. Vor fi produse peste 400 de grinzi, cu o lungime de aproximativ 40 de metri fiecare. Fabrica este amplasată chiar în șantier, astfel încât transportul elementelor către structurile unde vor fi montate să se realizeze pe distanțe cât mai mici.” Direcția Regională de Drumuri și Poduri TimișoaraPe lângă tuneluri, proiectul include și alte structuri importante: la ieșirea din Tunelul Mare, în direcția Holdea, se construiește un pasaj de 213 metri. La capătul Tunelului Mic, în zona Nemeșești, autostrada va continua pe un viaduct impresionant de aproximativ 1.085 de metri, care traversează și calea ferată. Cele două tuneluri vor fi conectate printr-un pasaj de 121 de metri.
Explorează subiectele:
