Legea salarizării, refuzată de Bruxelles: România riscă 770 milioane euro din PNRR
România se confruntă cu un risc semnificativ de a pierde 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce negocierile cu Comisia Europeană privind noua lege a salarizării au eșuat. Bruxelles-ul a respins forma actuală a proiectului, considerând că nu îndeplinește jalonul asumat și că are un impact bugetar prea mare, potrivit unor surse politice. Situația a generat o alertă la nivel național, determinând o ședință la Palatul Cotroceni, convocată de președintele Nicușor Dan, pentru a discuta stadiul implementării PNRR.
Proiectul de lege prezentat de autoritățile române nu reușește să îndeplinească jalonul prevăzut în PNRR referitor la reforma salarizării în sectorul public. Această neconformitate pune sub semnul întrebării deblocarea unei tranșe de 770 de milioane de euro, sumă alocată tocmai pentru această reformă, conform informațiilor obținute de Știrile ProTV din surse politice.
Comisia Europeană a identificat mai multe probleme referitoare la jalon. FOTO Shutterstock
Impactul bugetar, principala problemă
Criticile Comisiei Europene se concentrează, în principal, pe impactul semnificativ pe care noua lege a salarizării l-ar avea asupra bugetului de stat. Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Fondurilor Europene, a prezentat oficialilor de la Bruxelles diverse scenarii legate de evoluția anvelopei salariale. Acestea includeau variante care ar fi implicat majorări de 12 miliarde sau chiar 16 miliarde de lei în 2027, comparativ cu anul precedent.
Inițial, în calculele preliminare, se preconiza o creștere de aproximativ 8 miliarde de lei. Cu toate acestea, sursele politice indică faptul că nici scenariul de 12 miliarde de lei, nici cel de 16 miliarde de lei nu sunt acceptate de Comisia Europeană. Bruxelles-ul solicită măsuri compensatorii concrete pentru a atenua presiunea asupra bugetului, nu doar intenții.
O posibilă măsură compensatorie discutată ar fi fost reducerea anumitor drepturi acordate urmașilor prizonierilor de război. Însă, o astfel de decizie ar necesita un proces legislativ complex, cu adoptarea unei legi în Parlament, și nu ar putea fi considerată doar o simplă propunere.
Etapizarea majorărilor, de asemenea respinsă
Pe lângă problema impactului bugetar, Comisia Europeană nu este de acord nici cu o variantă de introducere etapizată a creșterilor salariale. Argumentul invocat de oficialii europeni este că o astfel de soluție ar extinde cheltuielile suplimentare pe o perioadă mai lungă, amplificând astfel impactul financiar total al noii legi. În acest context, Ministerul Finanțelor ar prefera să mențină abordarea inițială, care viza o majorare de circa 8 miliarde de lei a anvelopei salariale în 2027 față de 2026.
Alexandru Nazare avertizează: „disciplina fiscal-bugetară este o obligaţie”
Aceste discuții cu Bruxelles-ul au loc într-un context marcat de deteriorarea indicatorilor fiscali ai României. Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a subliniat miercuri că datoria publică a țării a depășit pragul de 60% din PIB, declanșând astfel restricțiile impuse de Legea responsabilității fiscal-bugetare.
„Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligaţie, nu o opţiune”, a transmis Alexandru Nazare miercuri, pe pagina sa de Facebook.
Ministrul a precizat că, potrivit datelor Eurostat, datoria publică a României a atins 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026.
În acest context, Alexandru Nazare a avertizat că „România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare” și că, atât timp cât datoria publică depășește pragul legal, Guvernul „nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistenţa socială”.
Întâlnire crucială la Cotroceni și termen-limită stringent
Îndeplinirea jalonului PNRR privind reforma salarizării este esențială și trebuie finalizată până la data de 31 august. În absența unei versiuni a proiectului care să respecte condițiile agreate cu Comisia Europeană, România riscă să piardă cele 770 de milioane de euro asociate acestui obiectiv.
Joi, 20 august, la ora 14:00, președintele Nicușor Dan va găzdui la Palatul Cotroceni o întâlnire crucială. La discuții vor participa Sorin Grindeanu, liderul Partidului Social Democrat, Ilie Bolojan, președintele Partidului Național Liberal, Dominic Fritz, liderul Uniunii Salvați România, Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Pe agenda întâlnirii se află analiza stadiului implementării proiectelor PNRR, având în vedere termenul limită de 31 august 2026.
Explorează subiectele:
