Presiunile interne asupra lui Putin se intensifică, dar liderul rus refuză compromisul
Owen Matthews subliniază că, deși Rusia este afectată de tensiuni economice și politice tot mai accentuate, o reacție imprevizibilă din partea unui Vladimir Putin împins la limită rămâne un scenariu plauzibil și periculos.
Vladimir Putin rămâne imprevizibil. FOTO: AFP
Costurile războiului se resimt în viețile rușilor
Deși Kremlinul depune eforturi pentru a menține echilibrul între cerințele masive ale armatei și stabilitatea socială, baza populară a lui Vladimir Putin, după patru ani de război, începe să se erodeze. Costurile conflictului nu mai sunt abstracte; ele se manifestă prin lipsa combustibilului, creșterea prețurilor și o economie în decelerație, aspecte care afectează direct cetățenii de rând.
Un exemplu elocvent este criza carburanților, acutizată de atacurile ucrainene cu drone asupra infrastructurii energetice rusești. După săptămâni de lovituri asupra rafinăriilor și depozitelor, numeroase regiuni se confruntă cu penurii. Owen Matthews îl citează pe Igor Karpov, un șofer moscovit de 61 de ani, inginer pensionar și om de afaceri, nevoit să se trezească înainte de răsărit pentru a sta șase ore la coadă la benzinărie.
„Am văzut în acțiune o mare superputere energetică”, a spus el ironic. „Dar ar trebui să fiu recunoscător - statul la coadă pentru benzină m-a făcut să mă simt din nou tânăr. În anii ’80, când mi-am cumpărat prima mașină, trebuia să stăm toată noaptea la coadă și să cumpărăm cupoane de raționalizare de pe piața neagră.”— Igor Karpov
Această situație nu este izolată în Moscova. Imaginile răspândite pe Telegram arată blocaje de zeci de kilometri în regiunea Krasnodar și probleme serioase de aprovizionare în Daghestan, Tuva și alte zone îndepărtate ale Federației Ruse.
În Rusia, se stă la coadă la benzină. FOTO: arhivă
Succesul Ucrainei în utilizarea dronelor de mici dimensiuni pentru a lovi obiective la sute sau chiar mii de kilometri în spatele liniilor frontului a expus vulnerabilitatea infrastructurii rusești. Conform datelor publicate de Novaya Gazeta, citate de Matthews, 31 din cele 38 de mari rafinării rusești au fost lovite de la începutul anului, iar 78 din cele 83 de regiuni ale țării se confruntă cu probleme de aprovizionare cu combustibil.
Explozie la o rafinărie din Rusia. FOTO: captură video
Pentru a compensa deficitul, Rusia a început să importe motorină mai scumpă din Belarus, Kazahstan, China și India. Această lipsă de combustibil afectează transporturile, agricultura și prețurile bunurilor de bază, agravând o economie deja slăbită de sancțiuni și cheltuieli militare. Războiul consumă peste 45% din bugetul federal rus, iar veniturile din petrol și gaze au scăzut cu 38,3% în primele patru luni ale anului 2026, conform Ministerului rus al Finanțelor. De asemenea, veniturile cumulate ale celor mai mari 28 de companii rusești au înregistrat o diminuare de 16,7% față de anul precedent.
Nemulțumirea publică și tensiunile din elită
Problemele economice își găsesc ecou și în atitudinea populației. Centrul Levada din Moscova, considerat ultimul institut independent de sondare a opiniei publice, indică o scădere a sprijinului pentru continuarea războiului la 24,3%, cel mai redus nivel de la începutul conflictului. Majoritatea rușilor ar susține negocieri de pace.
Acest context este deosebit de sensibil pentru Vladimir Putin, având în vedere alegerile parlamentare din septembrie. O scădere a sprijinului pentru partidul Rusia Unită, chiar și în favoarea altor formațiuni acceptate de regim, ar reprezenta o lovitură de imagine semnificativă. Discursul public s-a schimbat, cu critici directe la adresa autorităților, devenite mai frecvente pe rețelele sociale. Pe canalele rusești de Telegram apar imagini cu șoferi revoltați de lipsa combustibilului, localnici criticând apărarea antiaeriană după atacurile asupra terminalelor petroliere, și chiar bloggeri militari pro-război contestând deciziile comandanților.
Vladimir Putin a admis recent existența unor probleme de aprovizionare, descriindu-le însă ca fiind "temporare" și "nu critice", și a reiterat angajamentul Rusiei de a-și continua campania militară.
Matthews consideră că vulnerabilitatea reală a lui Putin ar putea proveni din interiorul cercului de putere de la Moscova. Controlul Kremlinului asupra presei și societății rămâne puternic, iar o revoltă internă împotriva liderului rus este improbabilă fără un colaps militar major. Un document intern, scurs din administrația prezidențială, ar sugera că autoritățile au pregătit scenarii pentru a prezenta orice deznodământ al războiului drept o victorie.
Tensiunile din cadrul elitei ruse sunt însă tot mai vizibile. Pe de o parte, se află oamenii de afaceri afectați de sancțiuni, scăderea veniturilor și izolarea economică. De cealaltă parte, sunt structurile de securitate și indivizii care au profitat de pe urma războiului și a căror influență depinde de continuarea conflictului.
„Toată lumea este obosită de război”, ar fi spus recent un oficial rus de rang înalt pentru revista Kommersant Vlast. „Nu se întâmplă nimic. Totul pare blocat într-un fel de gelatină, fără să meargă nici înainte, nici înapoi. Avansurile noastre sunt mai mult decât compensate de atacurile cu drone [ucrainene].”
Unul dintre cei mai bogați oameni din Rusia, Andrei Melnicenko, supranumit „regele îngrășămintelor”, a avertizat într-un editorial din The Economist că țara se îndreaptă spre un "fund de sac", cerând mai multă "suveranitate" pentru elite și cetățeni în fața unui sistem tot mai autoritar.
Analista Tatiana Stanovaya de la Carnegie Foundation descrie situația ca fiind fără precedent de la începutul războiului:
„Pentru prima dată în ani de război, regimul rus pare să fie aproape de o ruptură internă.”— Tatiana Stanovaya
Putin refuză compromisul și semnalează escaladarea
În ciuda presiunilor interne și a semnelor de nemulțumire, Vladimir Putin nu pare dispus să-și schimbe strategia. Editorialistul de la The Independent notează că liderul rus rămâne factorul decisiv în politica Moscovei și că nu există indicii că ar lua în calcul încetarea războiului.
Dimpotrivă, semnalele din interiorul Kremlinului sugerează o pregătire pentru o nouă intensificare a conflictului. Reuters a citat recent două surse apropiate conducerii rusești, una dintre ele având întâlniri regulate cu Vladimir Putin, care au indicat o "probabilitate ridicată" ca războiul să se extindă în lunile următoare. O sursă a afirmat că Putin este hotărât să continue ofensiva pentru cucerirea întregii regiuni Donețk, respingând propunerile unor consilieri privind un compromis bazat pe înghețarea liniei actuale a frontului. Cealaltă sursă a adăugat că liderul rus "are nevoie de un fel de victorie".
În presa rusă, au apărut chiar voci care promovează ideea unei escaladări directe cu Occidentul, inclusiv prin atacuri asupra unor baze NATO din statele baltice și România, sau asupra fabricilor europene care produc armament pentru Ucraina. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat recent că "nu există nicio îndoială că Europa escaladează situația", acuzând NATO că "a pornit pe drumul militarizării și s-a dedicat confruntării cu Federația Rusă".
Cu toate acestea, editorialistul de la The Independent avertizează că o confruntare directă cu o țară NATO ar reprezenta o decizie extrem de riscantă pentru Kremlin, putând reface unitatea unei alianțe occidentale divizate, reduce scepticismul față de sprijinul pentru Ucraina și atrage noi sancțiuni împotriva Rusiei.
„Șobolanul prins în colț” și riscul imprevizibilității
Owen Matthews își centrează analiza pe o poveste relatată de Vladimir Putin în anul 2000, inclusă în volumul "First Person". Liderul rus povestea cum, în copilărie, a urmărit un șobolan într-o scară de bloc din Leningrad. Când animalul s-a simțit prins, s-a întors brusc și l-a atacat.
„Deodată s-a întors și s-a aruncat spre mine. Am fost surprins și speriat. Acum șobolanul mă urmărea pe mine.”— Vladimir Putin
Putin a folosit această întâmplare pentru a ilustra pericolul de a împinge un adversar într-o situație fără ieșire. Aceeași imagine a fost ulterior interpretată de liderii occidentali ca un avertisment cu privire la modul în care Vladimir Putin ar putea reacționa atunci când se simte amenințat. Pentru liderul de la Kremlin, această logică echivalează cu continuarea războiului până la obținerea unei victorii, indiferent de costurile economice și politice tot mai mari.
În opinia lui Owen Matthews, tocmai această combinație de presiune internă, refuzul compromisului și convingerea că Rusia nu poate pierde face ca situația să fie extrem de periculoasă nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Occident.
Explorează subiectele:
