Prețul carburanților sub asediu: Atacurile din Marea Neagră taie 60% din necesarul de petrol al României
România se confruntă cu o amenințare iminentă la adresa securității sale energetice și a prețurilor la pompă, după ce Consorțiul Conductelor Caspice (CPC), esențial pentru aprovizionarea cu petrol a țării, și-a oprit operațiunile. Această decizie, survenită în urma unor atacuri cu drone asupra petrolierelor de la terminalul rusesc Novorossiysk, pune sub semnul întrebării furnizarea a peste jumătate din necesarul de țiței al României, cu implicații directe pentru fiecare consumator în săptămânile următoare.
Oprirea activității Consorțiului Conductelor Caspice, principala rută de export pentru petrolul kazah, reprezintă o evoluție geopolitică majoră cu repercusiuni directe asupra pieței românești. Conform unei analize publicate recent de publicația ucraineană Strana , decizia a fost luată în urma unei serii de atacuri cu drone care au vizat petrolierele încărcate la terminalul Novorossiysk. Deși Kievul nu a confirmat oficial implicarea sa, indiciile sugerează că Ucraina s-ar afla în spatele acestor acțiuni.
Pentru România, situația este departe de a fi o simplă știre externă; este o problemă cu impact direct asupra costului vieții. Aproximativ 60% din petrolul consumat în țară provine din Kazahstan, fiind tranzitat prin exact acest terminal rusesc. Odată cu închiderea acestei rute esențiale, se pune întrebarea critică: de unde va suplini România acest deficit semnificativ? Autoritățile nu au, deocamdată, un răspuns clar, iar un gol de aprovizionare de această anvergură s-ar resimți rapid, în doar câteva săptămâni, la prețul final de la pompă.
Contextul acestor atacuri este unul paradoxal. Infrastructura vizată este deținută parțial de giganți americani din industria petrolieră, precum Chevron și ExxonMobil, aceștia fiind acționari majoritari atât în consorțiul conductei, cât și în zăcămintele kazahe. Surse occidentale indică faptul că reprezentanții Chevron s-ar fi adresat direct Casei Albe, iar Washingtonul ar fi solicitat Kievului încetarea atacurilor asupra CPC și a tancurilor petroliere care operează în zonă. Cu toate acestea, solicitările au rămas fără un succes vizibil.
Efectul imediat al acestor lovituri este o reducere a producției kazahe și o creștere a prețului global al petrolului. În mod ironic, această situație favorizează Rusia, care își poate vinde restul barililor la prețuri mai mari. Acest rezultat ridică semne de întrebare: de ce și-ar asuma Kievul riscul de a tensiona relațiile cu Washingtonul și de a contribui indirect la bugetul Kremlinului, dacă nu urmărește un obiectiv pe termen mai lung?
Indiciul venit de la președintele azer
Un posibil răspuns la această dilemă a apărut la Berlin, nu la Kiev, potrivit aceleiași analize Strana. Președintele azer Ilham Aliyev, aflat în vizită oficială în Germania, a făcut o declarație surprinzătoare la o conferință de presă, alături de cancelarul Friedrich Merz. Aliyev a afirmat că Rusia nu mai poate furniza petrol și gaze nici măcar partenerilor tradiționali, invocând pagubele provocate de atacurile ucrainene asupra infrastructurii sale. El a adăugat că Azerbaidjanul este pregătit să preia rolul Rusiei pe piața energetică europeană, cu condiția ca băncile europene să redeschidă finanțarea pentru proiecte petroliere, de gaze și infrastructură.
La o primă vedere, afirmația lui Aliyev pare dificil de susținut. Rusia nu mai exportă petrol către Europa, cu excepția Ungariei și Slovaciei, de ani buni din cauza sancțiunilor. De asemenea, producția azeră este în declin, scăzând cu 45% față de vârful din 2010, cu zăcăminte pe terminate și costuri de extracție în creștere. Astfel, declarația capătă sens dacă este interpretată nu ca o promisiune de petrol azer, ci ca o ofertă de tranzit pentru petrolul kazah, ocolind Rusia. În acest context, atacurile ucrainene de la CPC nu mai par izolate, ci o componentă a unei strategii mai ample de presiune asupra Kazahstanului pentru a-și muta exporturile pe coridorul azer, o mutare care ar afecta semnificativ interesele Rusiei și bugetul său.
De ce planul, deocamdată, se împotmolește
Implementarea unui astfel de plan este, însă, extrem de complexă. Deși petrolul kazah este deja transportat parțial prin Azerbaidjan (pe mare până la Baku, apoi prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan), volumul actual este nesemnificativ: doar 1,5 milioane de tone anual, comparativ cu cele 70 de milioane de tone transportate prin CPC. Diferența este colosală.
Soluția discutată de ani de zile – o conductă trans-caspică directă din Kazahstan în Azerbaidjan – a rămas la stadiul de proiect. Acest lucru nu este întâmplător, deoarece Rusia și Iranul, care exercită control militar asupra Mării Caspice, s-au opus deja construcției, invocând motive de mediu și Convenția privind statutul juridic al mării. Mai mult, Kazahstanul este profund legat economic și geopolitic de Moscova, ceea ce face dificilă o ruptură rapidă a relațiilor.
Pe termen scurt, singurul efect vizibil al atacurilor rămâne reducerea veniturilor Kazahstanului și creșterea prețului petrolului la nivel mondial, contribuind indirect la bugetul Rusiei. Dacă strategia din spatele acestor acțiuni mizează pe o presiune repetată care să convingă Astana, capitala Kazahstanului, să caute rute alternative, atunci este vorba despre un pariu pe termen lung, cu șanse incerte de reușită. O schimbare de rută ar implica o ruptură parțială de Moscova, pe care Kazahstanul nu o poate și, deocamdată, nu o dorește. Totuși, viitorul ar putea aduce schimbări de optică, mai scrie Strana.
Concluzia care contează pentru România
Până la clarificarea acestui joc geopolitic complex dintre Kiev, Washington, Baku și Astana, un fapt rămâne cert: robinetul de la Novorossiysk este închis, iar România a pierdut, temporar, peste jumătate din sursa sa de petrol, fără o alternativă clară. Miza reală nu este cine va câștiga cursa geopolitică pe termen lung, ci faptul că, în lunile următoare, factura energetică a României va fi direct influențată de această incertitudine de aprovizionare, indiferent de intențiile reale ale Kievului.
Explorează subiectele:
