Profesoară supraveghetoare la Evaluare Națională: „Când pui creion la ochi, fard strident, când fusta e până la fund, e o problemă de educație din familie”
O profesoară care a supravegheat examenul de Evaluare Națională trage un semnal de alarmă cu privire la absența, în cazul elevilor, a reperelor educaționale de acasă.
În mesajul său, publicat pe platforma La tablă , profesoara descrie felul în care elevii s-au prezentat la examen și responsabilitatea pe care o atribuie, în primul rând, familiilor.
Textul, transmis redacției sub anonimat, vorbește despre o problemă mai profundă decât vestimentația:
„Orele acelea petrecute în săli de examen spun mai mult despre societatea noastră decât ne place să recunoaștem. Nu doar despre nivelul de pregătire al elevilor, ci despre felul în care au fost crescuți, orientați și, uneori, ignorați din perspectiva celor 7 ani de-acasă”, spune profesoara.
„Când pui creion la ochi și fusta e până la fund, e o problemă de educație din familie”
Cadrul didactic relatează că mulți elevi au venit la examen îmbrăcați complet nepotrivit pentru un context formal: „Adolescenți care intră în examen arătând de parcă merg la plajă sau la o petrecere”.
Mesajul său continuă în aceeași notă:
„Când pui creion la ochi, fard strident, când porți parfum peste măsură la un examen, când fusta e până la fund, când te încalți cu papuci, atunci e o problemă de educație din familie”.
Profesoara subliniază că școala nu cere uniformizare, ci doar „o minimă decență contextuală”, necesară pentru a înțelege că „examenul nu este o plimbare în parc, nu este un spațiu de distracție și nici o scenă de validare socială”.
„Problema reală este lipsa de intervenție a adultului”
Autoarea insistă că elevii nu sunt principalii responsabili pentru felul în care se prezintă, ci adulții care îi ghidează sau ar trebui să îi ghideze.
„Copiii reproduc ce văd, ce li se permite. Problema reală este lipsa de intervenție a adultului. Părinții nu îi văd oare cum pleacă de acasă, măcar în ziua examenului?”, spune profesoara.
Cadrul didactic critică tendința de a pune întreaga responsabilitate pe școală, în timp ce părinții se retrag din rolul lor formativ:
„Este mult mai ușor să spunem „așa sunt tinerii din ziua de azi” decât să recunoaștem că, în multe cazuri, părinții au renunțat la rolul de ghid și l-au înlocuit cu indiferența sau cu o libertate prost înțeleasă”.
„Libertatea nu înseamnă absența reperelor”
Profesoara atrage atenția că adolescenții nu au încă maturitatea necesară pentru a distinge singuri între adecvat și inadecvat în toate situațiile sociale.
„Un copil de 14-15 ani nu are încă instrumentele necesare pentru a distinge între adecvat și inadecvat… De aceea există părinți. Nu doar pentru a asigura logistic, ci pentru a filtra, a explica, a modela”, se arată în același mesaj
Cadrul didactic vorbește despre un „gol educațional din familie” atunci când elevii ajung la examene fără această minimă înțelegere a contextului.
„Profesorii ar trebui să educe tot”
Mai mult, observă cu îngrijorare că societatea pune tot mai multă presiune pe școală, în timp ce familia se retrage:
„Responsabilitatea este tot mai des împinsă exclusiv spre școală. Profesorii ar trebui „să educe tot”, în timp ce familia se retrage în ideea că orice intervenție este o formă de constrângere”.
Profesoara avertizează că lipsa reperelor nu înseamnă libertate, ci vulnerabilitate: „Un copil fără repere devine un adolescent confuz, iar confuzia nu este libertate, ci vulnerabilitate”.
„Nu vorbesc despre haine, ci despre mesajul din spatele lor”
În final, profesoara clarifică faptul că nu ținutele în sine sunt problema, ci ceea ce comunică ele despre educația primită acasă:
„Dacă un copil nu înțelege diferența dintre spațiul personal și cel instituțional, atunci nu este vina lui. Este a adulților care nu au considerat important să explice această diferență”.
Apelul său se încheie cu un mesaj ferm către părinți:
„Dacă există un reproș pe care îl simt tot mai des, nu este către copii. Este către părinții care confundă libertatea cu absența educației”.
Sursa: adevarul.ro

