Deși consultarea publică ar fi trebuit să se încheie pe 12 decembrie, discuțiile în contradictoriu despre noua programă pentru Limba și Literatura Română au dus la prelungirea perioadei cu încă o săptămână. Anunțul a fost făcut de Ministerul Educației. Am stat de vorbă, să le aflăm argumentele, cu intelectuali din ambele tabere, atât cea care susține noua programă, cât și cea care se opune. Dacă o tabără vorbește despre importanța reperelor cronologice și frumusețea limbii, indiferent de perioadă, cealaltă vrea aducerea literaturii mai aproape de nevoile și realitățile elevilor din prezent.

Doina Ruști, pledoarie pentru abordarea cronologică a literaturii

După ce noua variantă de programă a fost pusă în dezbatere publică, scriitorii români contemporani s-au împărțit în două tabere. Doina Ruști, autoarea unor romane traduse în 15 limbi, susține abordarea cronologică a literaturii.

„Eu am apucat ambele programe: și pe cea comunistă, și pe cea făcută în 2000, pe care acum o apără și o vor mulți. Pot să spun că am fost foarte fericită când s-a schimbat programa de a IX-a atunci; mi-a plăcut că era pe teme. E drăguță, într-adevăr. Dar, pe termen lung, generațiile care au studiat după această programă cu teme s-au declepsidrat — asta s-a întâmplat. Și, de aceea, aș pleda pentru cronologie. Dar asta nu înseamnă deloc că ne-am întoarce la comunism, ci că le dăm elevilor o hartă, le dăm un sistem.”, spune autoarea ,,Manuscrisului fanariot" pentru Adevărul.

Noua programa, crede Doina Ruști, nu va fi restrictivă pentru profesori. Ba din contră.

„Același stil din ultimii ani îl pot aplica profesorii și pe această programă care, atenție, nu are niciun autor obligatoriu, așa cum erau cei canonici din vechea programă. Pur și simplu, toate textele sunt la alegerea profesorului. Este, totuși, o noutate. Sunt recomandați la final, dar este vorba de recomandări; nu sunt canonici, nu sunt obligatorii. Se poate face cam orice, cu această condiție: să rămână copilul cu o impresie clară despre ceea ce a fost înainte de noi.”

„Dacă Shakespeare era român, acum era la coș"

În ceea ce privește argumentele potrivit cărora abordarea cronologică îi va îndepărta pe elevi de lectură, scriitoarea spune:

„Sunt absolut convinsă că oamenii au nevoie de o hartă, de un reper, de o cronologie, pe care, după aceea, să-și așeze plăcerile și bucuriile de lectură. Învățătura și lectura merg mână în mână, dar școala aceea, pentru toată lumea, este pentru învățătură: să aibă niște repere, să știe de unde venim. Ce ar mai fi ca englezii să-l scoată pe Shakespeare din manuale pentru că nu le place elevilor limba lui? Vă dați seama, dacă Shakespeare era român, acum era la coș.”

Pe lângă romane și povestiri, Doina Ruști este și autoare de manuale pentru Limba și Literatura Română.

Cătălin Zăman: „Școala nu este despre profesori, este despre elevi"

Profesorul Cătălin Zăman, care predă la Colegiul Național ,,Mihai Eminescu" din Buzău face parte din cealaltă tabără. Deși a așteptat cu nerăbdare noua programă, a fost dezamăgit de propunere.

„Orice lucru îndelung așteptat în educație a fost dezamăgitor. M-am gândit că măcar acum, a nu știu câta oară, cei care au lucrat la programă, sub egida Ministerului, vor putea să ne livreze o programă care pune în centru interesul elevilor. Pentru că, la finalul tuturor săptămânilor de lucru – sunt convins că oamenii s-au străduit acolo –, întrebarea care contează nu cred că este dacă avem programă, ci cui servește programa asta. (...)

Dacă citesc argumentările celor care au lucrat la programă, abordarea cronologică nu mi se pare o problemă, ci mi se pare o obsesie a lor: obsesia de a studia literatura cronologic. Studiul acesta diacronic nu știu cât de tare prinde astăzi. Școala, să nu uităm, nu este despre profesori, nu este despre orgoliile lor, este despre elev . Cred că de aici ar trebui pornită analiza".

Cătălin Zăman crede că cele două mari tabere reprezintă de fapt două curente: unul axat pe livrarea de informații, altul pe formarea competențelor și a elevilor dornici să citească.

„E foarte important să propui elevilor texte care să corespundă cu universul lor de așteptare. Iar textele din cronicari sigur nu vor corespunde. E clar că există o ruptură foarte mare între ceea ce trăiesc elevii noștri astăzi și literatura pe care ar trebui să le-o servim. Apoi vine iar întrebarea: i-am putea capta cu textele acelea astfel încât să facem din ei cititori de literatură? Mă îndoiesc că răspunsul ar fi unul pozitiv. (...) Profesorul Miclea spune că un profesor foarte bun urmează programele cu sfințenie, un profesor excepțional augmentează realitățile. Asta cred că ar trebui să încercăm să facem".

L-am întrebat pe profesor cum crede că ar trebui să arate în 2025 programa de Limba și Literatura Română. Acesta vine cu un mix între abordarea pe teme, așa cum se face acum, și abordarea cronologică, propusă în noua programă.

,,Ce ar fi să studiem temele cronologic? Ce ar fi să organizăm literatura pe teme, în studiu diacronic? Poate că asta ar fi o abordare mai utilă. Să luăm iubirea, de exemplu. Cum se manifestă de la operele cronicarilor până în contemporaneitate. Pentru că tema aceasta a apărut într-un fel sau altul în toate perioadele literare. Cred că ar fi mult mai atractivă o abordare de genul acesta pentru elevi decât o abordare clasică".

Acesta subliniază că abordarea propusă nu înseamnă o renunțare la operele clasice ale literaturii române. Din contră, le recunoaște valoarea și le recomandă aceste opere elevilor.

,„De la Moara cu noroc la Hanul Ancuței, de la Ion la Alexandru Lăpușneanu, le-au citit. (...) Vă dați seama că nu ne putem rupe. Abordarea pe care am sugerat-o eu nu înseamnă o rupere de trecut și de operele clasice, pentru că nici nu am putea: sunt opere monumentale ale literaturii române. Reușesc cumva să îi fac să citească, indiferent de operele pe care le pun la dispoziția lor, fie că sunt clasice sau moderne".

Marian Ursu: „Cheia este la profesor"

Marian Ursu este la rândul său profesor de Limba și Literatura Română, dar și director al Colegiului Național Neagoe Basarb, din Oltenița, județul Călărași. Apreciază personalități din rândul ambelor curente, atât pro și cât contra noii programe. Varianta propusă nu îl sperie deloc însă. Spune că în cei 30 de ani de experiență a învățat că la profesor se află cheia.

,,Textul poate să fie de o frumusețe extraordinară, în contextul în care e făcut să fie văzut în frumusețea lui. Și asta depinde în mod exclusiv de profesor. (...) Aceasta este o problemă de metodologie. Poți să faci acest lucru cu mare ușurință, dacă știi cum să faci. Nu textele sunt problema. Desigur că, la vârstele foarte mici, e important să faci Harry Potter în loc să faci altceva mai pretențios. Însă, pentru cei de liceu, cu siguranță lucrul acesta nu e valabil".

Profesorul spune că nu crede că abordarea facilă a literaturii este soluția.

,,Nu cred că prezentarea unui fragment de cronică sau a unei porțiuni de basm ori a unei legende din zona populară ar putea să însemne o dificultate pentru un elev. De aceea înclin să cred că varianta asta este preferabilă celeilalte, care, în esență, propune varianta mai facilă. (…) Se încearcă o mituire a elevului prin abordări facile, varianta comodă. Dacă ar fi să ne luăm după lucrul acesta, ar trebui să facem mult mai puțin decât facem la școală, pentru că, inevitabil, e în firea umană încercarea de evitare a efortului. Nu cred că aceasta este varianta de aplicat".

Marian Ursu e de părere că, ghidați potrivit, elevii pot ajunge să aprecieze frumusețea limbii vechi, inclusiv în textele cronicarilor.

,,Un text, indiferent cum e el conceput, într-o limbă arhaică sau una modernă, cu siguranță poate să fie explicat sau poate să fie parcurs cu dicționarul, în fragmente foarte scurte. Când copilul va realiza ce frumusețe de text este portretul lui Ștefan cel Mare (n.r. din „Letopisețul Țării Moldovei” scris de Grigore Ureche)., va înțelege că frumusețea nu constă în mod exclusiv în emoticoane. Avem o limbă extrem de frumoasă, care nu este un handicap. Adeseori spunem că arhaismele sunt o piedică înfiorătoare pentru înțelegerea unui text. Dar ele pot să fie explicate și nu trebuie să abunde", spune Marian Ursu.

Acesta mai oferă și alte exemple, precum operele lui Creangă sau textele din perioada pașoptistă, la prima vedere dificil de parcurs de elevii de astăzi. Din nou, cheia de lectură oferită de profesor poate schimba totul, crede Marian Ursu. De altfel, e de părere și că modernizarea ține de metodă, nu de conținut:

,,Nu trebuie neapărat pe capitole tematice, pot să merg cronologic foarte bine. Pentru că, acolo unde vei ajunge la o temă anume, fără îndoială că o vei dezvolta. Nu se va produce o literatură pur informativă. Ea necesită o analiză. Textul este cel care oferă posibilități multiple de interpretare".

Ce se va întâmpla cu programa

Consultările publice pentru programele de clasa a IX-a s-au terminat oficial pe 12 decembrie. După o întâlnire cu grupul de lucru care a elaborat programa de Limba și Literatura Română, Daniel David a anunțat prelungirea perioadei pentru această disciplină cu încă o săptămână.

,,Luând în calcul dezbaterile intense din spațiul public și în urma discuțiilor avute cu coordonatorul științific al grupului de lucru constituit pentru elaborarea programei la disciplina Limba și literatura română, ministrul Daniel David a decis, cu acordul coordonatorului acestui grup, extinderea cu o săptămână a perioadei alocate pentru integrarea și armonizarea unor sugestii importante exprimate de la momentul lansării în transparență. Acest interval suplimentar va fi folosit inclusiv pentru explorarea unor flexibilizări structurale ale programei", se arată într-un comunicat al Ministerului.