Radiografie CUTREMURĂTOARE făcută de AMERICANI României! Se vede că vor să investească PE BUNE!

Radiografie CUTREMURĂTOARE făcută de AMERICANI României! Se vede că vor să investească PE BUNE!

Raport cutremurător făcut României de Departamentul de Stat al SUA: Corupția rămâne endemică în România, guvernanța corporativă este întâmplătoare, practica OUG continuă.

Gradul ridicat de corupție, stagnarea reformelor privind companiile de stat, birocrația și lipsa de transparență în deciziile cu impact economic precum și probleme privind forța de muncă trebuie avute în vedere de potențialii investitori în România, arată Raportul privind Climatul Investițional al Departamentului de Stat al SUA, analizat de Profit.ro.

Raportul privind Climatul Investițional, redactat recent de către Deprtamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, remarcă în cazul României o serie de progrese privind mediul de afaceri, dar și foarte multe puncte slabe ale țării în atragerea investițiilor străine.   

Instabilitatea judiciară, legislativă, fiscală și de reglementare continuă să creeze dificultăți mediului de afaceri

“Deși a inițiat măsuri pentru a crește rolul consultării publice și al studiilor de impact ale reglementărilor propuse, Guvernul actual continuă să se folosească de ordonanțe de urgență pentru a adopta legislația, ca urmare a dificultății adoptării la timp a acesteia în Parlament”, se afirmă în documentul citat. 

În plus, Parlamentul nu se consultă și nu ia în considerare studii de impact atunci când adoptă legi în domeniul economic, iar adoptarea arbitrară a unor măsuri de taxare inadecvat concepute poate fi descurajatoare pentru investitorii americani și cei multinaționali.

“Corupția la toate nivelurile rămâne endemică, iar liderii politici ai țării nu au manifestat încă o voință politică necesară și consistentă pentru a combate în mod eficient această problemă”, susține Raportul.

Pentru a continua atragerea de noi investiții străine și menținerea acestora, România are nevoie de noi măsuri pentru creșterea transparenței, stabilității și predictibilității în luarea deciziilor cu impact în economie, dar și de măsuri pentru reducerea birocrației.

În pofida creșterii semnificative a cazurilor cercetate la nivel înalt, corupția rămâne o problemă serioasă

Legislația conține prevederi cu scopul combaterii corupției, dar aplicarea acesteia este redusă. Potrivit documentului, agențiile cu responsabilități în domeniu reacționează încet în privința implementării legii, atunci când nu sunt chiar inactive. Raportul menționează însă activitatea DNA, care continuă cercetarea și trimiterea în judecată a cazurilor de corupție de la nivel mediu și înalt politic, precum și faptul că, anul trecut,  ANAF a intensificat controalele privind fraudele la companiile private. 

Investitorii americani s-au plâns atât de corupția de la nivel guvernamental, dar și din mediul de afaceri, vama, primăriile și administrațiile financiare locale fiind cel mai frecvent menționate. În anumite cazuri, potrivit acestora, cererea de mită venită din partea autorităților de la nivelurile de jos sau de mijloc ale administrației a atins dimensiunea unei hărțuiri”, arată Raportul.

Birocrația și lipsa de transparență constituie o problemă majoră

Investitorii străini au reclamat și durata excesivă necesară pentru a obține planuri urbanistice zonale, avize de mediu, titluri de proprietate, licențe și conectări la utilitățile publice.

Autoritățile locale și naționale nu oferă cel mai adesea investitorilor informații clare și cuprinzătoare privind permisele de care au nevoie sau cum pot fi obținute. În plus, reglementările în vigoare pot fi schimbate frecvent, fără notificare prealabilă, fără analiză de impact și fără a fi explicate corespunzător. Aceste schimbări neprevăzute, adăugate la costurile afacerii, pot schimba perspectivele investiției peste noapte.

Noul Minister al Consultării Publice s-a angajat să crească transparența în procesul de decizie guvernamentală. Proiectele de acte normative supuse deciziei Guvernului sunt disponibile pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, dar nu toate ministerele respectă această cerință”, este o observație a Raportului.

De pildă, remarcă raportul, Ministerul Economiei nu a publicat proiectul privind comitetul interministerial privind competitivitatea.

Listarea unor companii de stat a fost apreciată

Raportul remarcă însă faptul că Guvernul a luat în ultimii ani o serie de măsuri pentru îmbunățățirea sistemului de impozitare și a colectării, pentru a crește transparența și pentru a consolida legislația care să atragă investitorii străini.

O altă măsură pozitivă menționată este decizia Guvernului de a vinde participații minoritare în unele companii de stat din sectoare cheie, precum cel al producerii și exploatării energiei. Prin aceste oferte publice, Guvernul a expus companiile de stat la standarde mai ridicate de guvernanță corporativă și a atras investitori, susținând astfel piața de capital românească.

În pofida acestor eforturi, aplicarea guvernanței corporative în companiile cu capital de stat este aleatorie. Procesul de privatizare a stagnat în 2015 și 2016, arată Raportul.

Documentul recomandă din acest motiv potențialilor investitori să analizeze cu atenție, inclusiv prin consultanță legislativă, oportunitatea oricărei investiții.

Guvernele succesive din România au permis, uneori, intereselor politice sau imperativelor bugetare să ignore practicile de afaceri acceptate în Occident într-o manieră care a afectat interesele investitorilor. În 2013, de pildă, Guvernul a instituit un impozit pe profitul suplimentar obținut ca urmare a liberalizării pieței de electricitate și gaze naturale. Deși trebuia să expire în 2015, impozitul a fost prelungit până în decembrie 2016. Taxa pe construcții speciale, adoptată, de asemenea, fără un studiu de impact și fără consultarea companiilor, a fost stabilită începând cu 2014 și menținută până în decembrie 2016, amintește documentul.

Investițiile care au legătură cu autoritățile publice, ministere, consilii locale sau primării, sunt în general mai complicate decât investițiile sau partaneriatele cu companii private românești. Marile contracte care implică Guvernul – în mod particular, partenriatele public-privat și privatizarea principalelor companii de stat – pot fi blocate de interese politice și economice sau nu mai sunt puse în practică din cauza lipsei de coordonare dintre ministere”, afirmă Raportul.

Deși a fost revizuită în 2011 pentru a elimina prevederile anti-concurențiale, Raportul consideră că Legea parteneriatului public-privat încă nu cuprinde termeni clari cu privire la împărțirea riscului, managementul de proiect de tip public-privat și privind recuperarea investiției. Din acest motiv, interesul investitorilor în parteneriatele de tip public-privat a fost slab, iar modul în care noua legislație în domeniu va fi aplicată va fi de un interes deosebit pentru investitori în următorii ani.

“Ritmul privatizării și restructurării companiilor de stat a încetinit, conducând la rezultate amestecate. Deficiențele de ordin instituțional fac dificilă creșterea respectului pentru statul de drept. Nivelurile ridicate de corupție, exacerbate de un sistem juridic relativ ineficient, slăbesc perspectivele unei dezvoltări dinamice pe termen lung. Raportul Băncii Mondial cu privire la mediul de afaceri arată că România continuă să se situeze sub media globală în privința procedurilor privind permisele de construcții și conectării la utilități”, mai arată documentul.

O altă observație este că energia și agricultura sunt considerate priorități ale României, dar Guvernul nu oferă stimulente pentru a atrage investitorii în aceste domenii.

Totodată, înființarea de societăți mixte între companiile de stat din sectorul energiei și investitorii privați în scopul producerii de energie electrică a stagnat ca urmare scăderii consumului de energie și a reducerii prețurilor acesteia.

În ciuda unei listări diversificate, situația de piața de capital și de pe piețele financizare internaționale au afectat negativ piața de capital din România, iar lichiditatea rămâne redusă. Birocrația asociată cu acecsul pe piața de capital, taxele ridicate și aplicarea incoerentă a principiilor guvernanței corporative au menținut România ca piață de frontieră.

Procesele pot fi de durată, costisitoare și dificile

Companiile străine din România și-au exprimat adesea preocuparea cu privire la lipsa de expertiză a instanțelor românești în privința disputelor comerciale.

“În general, judecătorii au o experiență limitată cu privire la funcționarea unei economii de piață, practicile de afaceri internaționale, drepturile de proprietate intelectuală sau chiar privind aplicarea legilor comerciale și concurențiale românești. Incoerența și lipsa de predictibilitate în jurisprudența instanțelor românești sau interpretarea legii rămâne o preocupare majoră în egală măsură pentru investitorii străini și autohtoni, cât și pentru societate în ansamblu. Chiar și când deciziile judecătorilor sunt favorabile, aplicarea acestor hotărâri este dificilă și poate conduce la apeluri îndelungate. Neaplicarea deciziilor instanțelor sau cazurile în care administrația contestă în mod nejustificat hotărârile judecătorești reprezintă modalități de obstrucționarea a deciziilor judecătorești obligatorii”, afirmă sursa citată. 

Potrivit datelor Băncii Mondiale, durata punerii în aplicare a unui contract durează în medie 512 zile, de la momentul acționării în instanță până la plata efectivă, procesul propriu-zis durând în medie 365 de zile, iar aplicarea deciziei judecătorești necesitând, în medie, alte 95 de zile.  

Raportul apreciază în schimb legislația în vigoare privind medierea.

În ceea ce privește ajutorul de stat, având în vedere că fiecare minister administrează diferite scheme, documentul susține că regulile și procedurile sunt complicate.

Lipsa aplicării legislației privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală este în măsură să descurajeze investițiile

În privința respectării drepturilor de proprietate intelectuală, la fel ca pentru toate statele Uniunii Europene, piratarea pe internet, în special pe site-urile de torente, rămâne principala îngrijorare exprimată în document.

“Politicile privind protejarea acestor drepturi nu constituie o priroritate pentru autorități, dar colaborarea cu industria de profil este strânsă și a dus la modalități noi de incriminare a încălcării legislației în domeniu. Pentru a crește șansa trimiterii în judecată a cazurilor de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, autoritățile pun astfel de acuze în legătură cu cele de fraudă, evaziune fiscală, spălare de bani sau crimă organizată”, menționează documentul. 

Comerțul cu filme piratate pe suporturi fizice a fost în mare măsură eliminat, dar piratarea muzicii și filmelor pe internet rămâne la un nivel ridicat.

În ceea ce privește alte bunuri de consum, autoritățile vamale au confiscat în acest an peste 6,16 milioane de produse falsificate, față de circa 3 milioane în 2013 și 6,76 milioane în 2014. Cele mai multe confiscări au vizat comerțul cu țigarete, baterii, jucării, haine, accesorii, postere, dar și prezervative sau mingi de fotbal. Marea majoritate a mărfurilor consfiscate provenea din China, iar o parte importantă și din Turcia.

Piața muncii începe să aibă probleme în privința specialiștilor

Raportul menționează că România a oferit în mod tradițional o resursă de muncă largă și pregătită, la costuri reduse, în majoritatea sectoarelor. În ultimii ani, însă, resursa de recrutare pentru forța de muncă înal calificată s-a restrâns, în special în domeniul IT.

Cu toate că sistemul universitar este privit în general ca bun, investitorii străini solicită reformarea programelor educaționale învechite astfel încât să corespundă în mai mare măsură cerințelor pieței.

România se confruntă cu un deficit al cadrelor medicale, în condițiile în care medicii și asistentele continuă să își caute de lucru în afară, având ca motivare salariile mai mari, dar și practica medicală depășită din România, arată documentul. Anual, deși intră în sistem 3.000 de medici, alți aproximativ 3.500 părăsesc sistemul, prin pensionare sau imigrare, spitalele românești înregistrând în prezent un deficit de 12.500de medici. Documentul mai arată că, în pofida creșterii salariilor cu 25% anul trecut, Guvernul nu are o strategie viabilă pentru a remedia această problemă.

Departamentul de Stat al SUA mai remarcă faptul că taxarea muncii rămâne ridicată, ceea ce face ca 25-30% din forța de muncă să alimenteze economia neagră, salariile acestora nefiind declarate și impozitate.

Potrivit datelor oficiale, investițiile americane directe în România se ridicau, până la finele anului trecut, la 1,33 miliarde de dolari. Domeniile în care oamenii de afaceri americani au investit cu precădere sunt tehnologia informației și comunicații, energie, servicii și industrie, în special în industria auto și de consum.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Jurnalist de investigații: Andreea Moldovan este în conexiune cu unul dintre cele mai mari holdinguri farma di…

2 Așa o fi?

3 Ar fi bomba anului, Gâdea și Ciuvică și-ar face seppuku în direct! / O va propune USR-PLUS pe Camelia Bogdan pen…

4 DNA l-a trimis în judecată pe europarlamentarul PSD Claudiu Manda, „Olguțul”

5 Așa o fi?