Războiul SUA și Israelului împotriva Iranului a costat lumea mai mult decât pandemia. Cum a îngenuncheat economia mondială

Un conflict extins în Orientul Mijlociu riscă să coste omenirea mult mai mult decât criza sanitară globală din ultimii ani. Lumea plătește deja un preț uriaș pentru confruntarea militară în care sunt angrenate SUA, Israelul și Iranul. De la izbucnirea ostilităților, mii de vieți au fost secerate, milioane de oameni se confruntă cu explozia prețurilor la combustibil și alimente, în timp ce economia globală a intrat într-o zodie a incertitudinii profunde, ale cărei efecte pe termen lung ar putea fi devastatoare, arată o analiză The Guardian.

Analiștii avertizează că undele de șoc ale acestui război au depășit de mult granițele regiunii. Dacă unele pierderi pot fi cuantificate matematic – cum ar fi rachetele interceptoare care costă sute de mii de dolari bucata –, alte distrugeri sunt aproape imposibil de evaluat: spitale puse la pământ, rețele electrice și de apă spulberate, monumente istorice degradate. Iar viețile omenești pierdute rămân, dincolo de orice calcul, o tragedie inestimabilă.

Potrivit Rezervelul Federale a SUA (Fed), actualul conflict s-a transformat deja în una dintre cele mai mari surse de instabilitate geopolitică de la începutul secolului, impactul său fiind comparat de experți cu cel al invaziei ruse în Ucraina din 2022 sau cu războiul din Irak din 2003.

Radiografia unui dezastru umanitar

Cele mai dure lovituri au fost încasate de Iran și Liban. Conform autorităților de la Teheran, raidurile americane și israeliene au lăsat în urmă peste 3.300 de morți și peste 33.000 de răniți în Iran. Infrastructura civilă a fost măcinată: 20 de școli au fost distruse, iar 240 de unități medicale, rețele de apă și obiective culturale au fost grav avariate. Printre monumentele afectate se numără cinci situri din patrimoniul mondial UNESCO și 54 de muzee. O adevărată tragedie a fost înregistrată chiar în prima zi a conflictului, când 120 de elevi de școală primară și-au pierdut viața.

Pe un front paralel, Libanul este mistuit de confruntările dintre Israel și gruparea Hezbollah, sprijinită de Teheran. Bilanțul autorităților libaneze indică peste 3.700 de morți – victime fiind inclusiv femei, copii și personal medical. Peste un milion de libanezi au fost strămutați, ceea ce reprezintă aproximativ o cincime din populația întregii țări.

Conflictul nu a iertat nicio altă tabără: peste 100 de persoane au murit în Irak, iar circa 50 în Israel. Armata americană a înregistrat și ea pierderi, cel puțin 15 militari pierzându-și viața de la declanșarea ostilităților pe 28 februarie, în timp ce bazele SUA din regiune au suferit daune majore.

Mai mult, atacurile iraniene cu rachete și drone au lovit indirect statele din regiunea Golfului – Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, Bahrain și Oman –, unde au fost avariate aeroporturi, complexe hoteliere și infrastructuri petroliere cheie. În tot acest timp, sângerosul conflict din Palestina continuă, bilanțul total al victimelor din Fâșia Gaza depășind pragul sumbru de 70.000 de morți de la escaladarea din 2023.

Frâna de urgență pentru economia globală

Economiștii lansează semnale de alarmă: motorul economic mondial încetinește vizibil. Dacă încă din primăvară Fondul Monetar Internațional (FMI) avertiza asupra riscurilor geopolitice și barierelor comerciale, izbucnirea directă a războiului a obligat atât FMI, cât și Banca Mondială să își revizuiască în scădere prognozele de creștere globală.

Cele mai importante întrebări rămase fără răspuns în urma acordului lui Trump cu Iranul

Analiștii gigantului bancar Goldman Sachs estimează că avântul economic al Statelor Unite va fi cu 0,5 puncte procentuale mai mic decât cel prognozat, din cauza conflictului. Chiar dacă armele ar tăcea mâine, economia americană va deconta aceste efecte ani la rând. Oficiali de la Pentagon indicau că, doar până în luna mai, cheltuielile directe ale SUA pentru acest război se ridicau la 29 de miliarde de dolari.

Justin Wolfers, profesor de economie la Universitatea din Michigan, consideră că, dacă adunăm toate costurile indirecte, fiecare gospodărie americană ar putea ajunge să plătească de fapt mii sau zeci de mii de dolari pentru această conflagrație.

Efectele se propagă ca un domino și în mediul de afaceri global. Cel mai mare constructor auto din lume, Toyota, a raportat pierderi estimate la 3 miliarde de lire sterline din cauza scumpirii componentelor și a scăderii drastice a vânzărilor.

Strâmtoarea Ormuz și șocul energetic mondial

Marea vulnerabilitate a hărții energetice globale rămâne Strâmtoarea Ormuz, prin care se transporta, înainte de război, aproximativ 20% din volumul mondial de petrol și gaze. Drept replică la atacurile americano-israeliene, Iranul a blocat navigația prin strâmtoare.

În ciuda presiunilor uriașe exercitate de președintele american Donald Trump, Teheranul a refuzat să ridice blocada. Ulterior, Washingtonul a impus propriile restricții asupra transportului maritim iranian, sufocând și mai mult piața.

Conform Agenției Internaționale a Energiei (AIE), această criză reprezintă cel mai mare șoc suferit vreodată de lanțurile de aprovizionare cu petrol din istorie. Prețul combustibilului pentru aviație s-a dublat, provocând anularea a mii de curse aeriene și ducând chiar la falimentul unei companii aeriene din SUA. Deși anunțarea unui nou acord între Washington și Teheran a mai domolit cotațiile țițeiului, prețurile rămân mult peste nivelul de dinaintea războiului.

Un nou val de inflație și spectrul sărăciei extreme

Blocarea Strâmtorii Ormuz nu a lovit doar sectorul energetic, ci a paralizat și producția de produse chimice și fertilizatori, cu un impact direct asupra prețurilor la alimente. În Asia, multe restaurante s-au închis din cauza penuriei de gaz și combustibil. Situația a căpătat accente absurde în Thailanda, unde unele temple au suspendat temporar ritualurile de incinerare din lipsă de carburant. În prezent, peste 800 de nave și aproape 20.000 de navigatori sunt blocați în regiunea strâmtorii.

Inflația a luat foc la nivel global. De pildă, Banca Centrală a Turciei a fost nevoită să își majoreze prognoza de inflație pentru sfârșitul anului de la 16% la 26%.

Potrivit proiecțiilor ONU, din cauza recesiunii induse de război, aproximativ 32 de milioane de oameni riscă să cadă sub pragul sărăciei extreme, vulnerabilizați de prețurile mari la energie și de criza îngrășămintelor agricole.

Totuși, ca în orice război, există și profitabili. Companiile energetice își numără profiturile record dictate de prețul mare al barilului, în timp ce industria de apărare înregistrează încasări uriașe pe fondul cererii masive de sisteme de securitate și apărare antirachetă.

Cu toate acestea, experții structurali subliniază că, pe termen lung, acest conflict ar putea rescrie definitiv harta energetică a lumii, accelerând tranziția către sursele regenerabile și forțând Occidentul să își reducă dependența istorică de hidrocarburile din Orientul Mijlociu.