Reactoarele nucleare de la Doicești: raportul care dezvăluie riscuri uriașe pentru stat
Deconspirarea integrală a raportului întocmit de Corpul de control al prim-ministrului scoate la lumină o serie de decizii manageriale controversate și vulnerabilități financiare majore în dezvoltarea proiectului reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) de la Doicești. Documentul oficial indică o explozie necontrolată a bugetului estimat, achiziții de terenuri la prețuri împovărătoare pentru stat și un cadru contractual asimetric, conceput în detrimentul companiei naționale Nuclearelectrica.
La decizia acționarilor Nuclearelectrica, concluziile verificărilor derulate de Corpul de control al prim-ministrului au fost făcute publice integral, oferind o perspectivă detaliată asupra problemelor din spatele investiției de la Doicești. Proiectul, conceput pe baza tehnologiei americane NuScale, este derulat prin RoPower Nuclear, societate deținută în cote egale de statul român, prin Nuclearelectrica, și firma privată Nova Power & Gas.
Investigația guvernamentală, prezentată inițial de Economedia și Profit.ro , a fost inițiată în urma dispoziției date de premierul interimar Ilie Bolojan, după ce acesta semnalase public derapajele financiare și întârzierile investiției.
Estimări financiare scăpate de sub control și vicii de selecție
Printre aspectele critice evidențiate în raport se numără degradarea severă a indicatorilor economici și de timp:
- Depășiri substanțiale de termene: Etapa preliminară de proiectare (FEED 2) a înregistrat o întârziere de 20 de luni față de calendarul asumat inițial.
- Deviz aproape dublat: Până în decembrie 2025, estimarea costurilor totale ale centralei a urcat vertiginos la 6,5 miliarde de dolari, reprezentând un plus de circa 3,8 miliarde de dolari față de calculele inițiale.
- Amplasament stabilit fără analiză riguroasă: Deși studiul realizat de consultantul Sargent & Lundy a clasat perimetrul de la Doicești abia pe poziția a doua, decizia finală nu a fost susținută printr-o evaluare comparativă convingătoare din punct de vedere tehnic și economic.
- Parteneriat privat fără procedură competitivă: Cooptarea Nova Power & Gas în proiect s-a produs în lipsa unei proceduri interne de selecție aprobate la nivelul Nuclearelectrica și fără criterii măsurabile pentru compararea altor ofertanți privați.
- Dezechilibru în asumarea riscurilor: Compania națională și-a asumat grosul efortului de finanțare, în timp ce partenerul privat a beneficiat de clauze de siguranță excedentare.
Traseul terenului: o achiziție cu costuri multiplicate
O secțiune amplă a documentului este dedicată modului în care suprafața fostei termocentrale a fost transferată către compania mixtă RoPower Nuclear. Inițial, Nova Power & Gas cumpărase de la firma Geco Garden Pub o proprietate de 170,59 hectare, plătind 7,3 milioane de euro. În acel context, lotul de 52,4 hectare vizat pentru reactoare fusese evaluat contractual între 2,3 și 6,3 milioane de euro, variația depinzând de finalizarea ecologizării și a demolărilor.
Ulterior, în iunie 2025, RoPower Nuclear a cumpărat parcela respectivă direct de la Nova Power & Gas pentru suma de 24,34 milioane de euro, pornind de la o evaluare semnată de Ernst & Young. Concomitent, vehiculul de proiect a acceptat să achite către Nova Power & Gas încă 19,49 milioane de euro fără TVA sub eticheta unor „cheltuieli, lucrări și ameliorațiuni”. În consecință, factura totală pentru teren a atins 43,8 milioane de euro fără TVA, ajungând la 46,39 milioane de euro cu TVA inclus.
Corpul de control atrage atenția că această schemă a simulat o tranzacție comercială obișnuită, ascunzând preluarea unor costuri mult peste nivelul pieței. Printre sumele refacturate s-au regăsit servicii de demolare, cheltuieli financiare de 5,44 milioane de euro, servicii de pază și utilități, dar și deconturi de 4,92 milioane de euro generate de firme afiliate partenerului privat sau operațiuni realizate înainte ca Nuclearelectrica să intre în afacere.
Banii statului, folosiți pentru cumpărarea activului
Deși Acordul Investitorilor stabilise inițial că achiziția terenului va fi creditată de Nova Power & Gas, în aprilie 2025 s-a aprobat ca fondurile să provină direct din împrumutul acordat RoPower de către Nuclearelectrica. Compania de stat deschisese o facilitate de credit de 243 de milioane de dolari pentru compania de proiect, din care fuseseră accesați deja aproximativ 204 milioane de dolari.
Inspectorii critică pasivitatea Nuclearelectrica în supravegherea banilor pompați în proiect. Din cheltuielile curente de funcționare ale RoPower Nuclear, salariile și costurile de personal au reprezentat 63,9%, iar consultanța juridică a depășit 7,9%.
Reguli interne rescrise înainte de marile plăți
Pentru a facilita tranzacțiile, actul constitutiv al societății de proiect a suferit modificări strategice chiar înaintea vânzării terenului. Pragul de aprobare cerut Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor a fost ridicat brusc de la 5 milioane de euro la peste 50 de milioane de euro.
Astfel, contractul imobiliar de 24,34 milioane de euro a putut fi parafat doar prin Consiliul de Administrație, în timp ce refacturarea de 19,49 milioane de euro (fără TVA) a rămas exclusiv la latitudinea directorului general. Inspectorii guvernamentali notează că această manevră a urmărit și eludarea reglementărilor naționale privind achizițiile publice și sectoriale.
Mai mult, clauzele contractuale s-au dovedit profund dezechilibrate. Nova Power & Gas deține dreptul de a-și transfera acțiunile către Nuclearelectrica și de a-și recupera împrumuturile la valoare nominală plus un randament garantat de până la 12%. În oglindă, Nuclearelectrica nu deține nicio pârghie similară de ieșire sau recuperare garantată a investiției și nici nu poate impune măsuri de una singură, fiind plasată într-o poziție de dependență financiară și administrativă.
Urmările raportului: demisii și posibile anchete
Corpul de control a cerut evaluarea răspunderii administrative și contractuale pentru factorii decizionali: conducerea executivă a Nuclearelectrica, membrii Consiliului de Administrație și reprezentanții din Ministerul Energiei care au avizat aceste tranzacții, fiind recomandată inclusiv demiterea cu justă cauză a celor vinovați.
Înainte ca aceste măsuri să fie aplicate oficial, Cosmin Ghiță, cel care ocupa funcția de director general al Nuclearelectrica încă din 2017, a decis să își înainteze demisia, părăsind postul începând cu data de 2 octombrie.
Explorează subiectele:
