Reforma salariilor la stat. Premierul anunță corelarea veniturilor cu productivitatea: „Avem cheltuieli disproporționat de mari”

Premierul Ilie Bolojan a susținut, joi seară, o declarație de presă la finalul ședinței de guvern. Șeful executivului a vorbit despre PNRR, programul SAFE, dar și despre ultimele date venite de la INS.

UPDATE - Oana Țoiu despre retragerea statutului de utilitate publică al ADIRI

Totodată, la conferința de presă a fost prezentă și ministra de Externe Oana Țoiu, care a vorbit despre retragerea al statutului de utilitate publică al ADIRI.

„Am adoptat astăzi în ședința de Guvern hotărârea care retrage statutul de utilitate publică Asociației de drept internațional și relații internaționale ADIRI.

Ministerul Afacerilor Externe a pornit un proces de evaluare a tuturor fundațiilor și asociațiilor care au statutul de utilitate publică și care sunt în responsabilitatea MAE. Această propunere a fost pe masa Guvernului încă de săptămâna trecută, am finalizat-o azi. Motivul este neîndeplinirea obligațiilor procedurale și legale, încă din 2018-2019 nu mai avem rapoartele de activitate ale asociației, acest lucru poate fi verificat de orice cetățean. Obligația este ca în primele trei ale unui an de zile să publice rapoartele pe anul anterior”, a declarat aceasta.

UPDATE - Declarațiile făcute de șeful Cancelariei primului-ministru, Mihai Jurcă

Redăm mai jos declarațiile făcute de șeful Cancelariei primului-ministru, Mihai Jurcă, la sfârșitul ședinței de Guvern.

„Câteva precizări de programul SAFE, în contextul în care ieri în Parlament s-a aprobat cel de-am doilea pachet în comisiile reunite de apărare și astfel s-au parcurs toți pașii necesari pentru ca programul să fie aprobat.

Prezentarea de azi va fi dublată la finalul lunii mai cu una detaliată, deoarece autoritățile contractante urmează să facă procedurile pentru a contracta proiectele individuale, urmând ca după 30 mai proiectele de achiziții comune cu alte state să poată fi derulate fără nicio problemă.

Așa cum domnul premier a făcut precizările, rolurile pe care le-am avut au fost stabilite prin documente publice extrem de clare în aprilie anul trecut.

Cancelaria vând rolurile de coordonatori a adunat aceste date, le-a pus în documentele prezentate în OUG 62 și le-a trimis spre aprobare CSAT, instituțiile, Ministerul Apărării, de Interne, SRI, având rolul de a trimite toate detaliile tehnice, au fost cei care au trimis cereri de oferte către industrie, pentru a avea la Cancelarie o prezentare cât mai clară și pe care am înaintat-o CSAT. Un rol important l-a avut și Ministerul Economiei.

S-a discutat și despre transparență și cred că tot ce înseamnă procedură...și în comisiile din Parlament am prezentat toate detaliile, inclusiv a prezenta programe sub 100 de milioane de euro, care nu trebuiau prezentate, dar e corect să fie publice.

Principiile, obiectivul principal este dezvoltarea industriei europene de Apărare, cea românească nu se poate dezvolta decât cu ajutorul european. Un alt principiu este ca 65% din orice produs să fie fabricat în Europa. Important pentru noi este ca toate instituțiile responsabile și-au pus resursele umane la o singură masă astfel încât toate aceste forțe să poată folosi același tip de armă, o interoperabilitate.

Impactul în economie este unul consistent direct, minim 50% din sumele și programele din SAFE, eliminând programele legate de infrastructura duală de autostrăzi, cel mai probabil vom ava 60-70% după ce fiecare program este contractat. Pentru a face să fie un impact cât mai mare am realizat o platformă pe care fiecare contractor trebuie să urce elementele care trebuie produse. E o platformă făcută de STS, companiile să poată să fie verificate.

Important este să evaluăm realist, fiecare contract este însoțit de un acord de cooperare care spune ce se va putea produce în România, în cât timp și vor exista și penalități. Desigur, ne-ar plăcea ca și România să producă echipamente precum F35 sau Patriot, dar va fi nevoie să construim să învățăm să producem ce produc astăzi companiile la nivel global.

Data de 30 mai a fost prezentată pentru că este importantă pentru toate achizițiile, pentru că este un program individual. Ne asumăm obligația ca acest contract să fie deschis și pentru alte state europene.

Am urmărit și principiul ca toate capacitățile industriale rezultate după implementare contractelor să nu fie doar pentru nevoiele României, astfel încât comenzi pentru acest tip de produse să poată fi plasate și după 2030 cu capacitatea industrială din România.”

În ceea ce privește sesizarea CCR, acesta a declarat: „Va trebui să așteptăm răspunsul Curții. Procesul de contractare și realizare a programului poate continua și dacă ordonanța este declarată ca neconstituțională.”

Întrebat cum a fost calculat beneficiul pentru România, Mihai Jurcă a precizat: „Minim 50% din banii alocați pentru Apărare sunt sume care se vor întoarce în România, fie că sunt investiții directe ale companiilor, toate aceste date nu sunt făcute de Cancelarie, ci de Ministerul Economiei. Răspunsurile pe care vi le-am sunt cele care reies din aceste analize. Au fost făcute responsabil să nu creăm așteptări care nu se pot realiza și să avem premise ca peste 3, 4, 5 ani să se poată produce și mai mult în România. De exemplu, dacă noi vom învăța și vom produce la Cugir și la Sadu armele și munițiile pentru Armata României, cu siguranță peste 3-5 ani vom putea produce și mai multe tipuri de arme.”

UPDATE – Declarațiile ministrului Dragoș Pîslaru

La rândul său, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a afirmat la finalul ședinței de guvern de joi că cea de-a patra cerere de plată a presupus reforme grele, fiind vorba de un efort de echipă.

„PNRR-ul României trece de 60% implementare, nu mai suntem la coada clasamentului și mai avem de încasat 4,9 miliarde de euro ca granturi (...) Despre modul în care se închide PNRR și am informat miniștrii de aceste măsuri finale și am menționat faptul că intrăm într-un proces de reenegociere finală ca să avem siguranța că pe granturi avem proiectele finalizate. Asta preuspune niște treceri din zona de împrumut în cea de granturi. Data limită este de 31 mai, ieri seară am trimis un prim raft Comisiei cu privire la modificări urmînd ca săptămâna viitoare să negoiem aceste lucruri. Pe 22 mai va avea o întâlnire fizică la Bruxelles.”

În ceea ce privește partea legată de împrumuturi , ministrul a afirmat că este încrezător că „putem trage cea mai mare parte din sumă. În cel mai rău caz, ar fi diferența de dobândă dintre PNRR și dobânda la care se împrumută Ministerul de Finanțe.”

„A doua notă este legată de reforme. Am început demult identificarea reformelor cheie. Guvernul a acționat pentru pregătirea și accelerarea acestor proiecte. Avem 3 proiecte finalizate din cele 9 foarte importante, încă una este deja în Parlament.

Pentru alte două acte normative le putem rezolva la nivelul Guvernului. Am aflat din presă că dl Grindeanu mi-a trimis o scrisoare, vă asigur că tot ce v-am prezentat mai devreme tratăm cu profesionalism pregătirea reformelor. Îi voi transmite lucrurile acestea dlui Grindeanu și că Guvernul asigură stabilitatea unei țări periclitate de moțiunea de cenzură”, a adăugat el.

Cea mai nefericită combinație pentru România: recesiune plus inflație de 10,7%. Cine a băgat țara în criză

În ceea ce privește salarizarea, președinția a preluat medierea pe acest proiect și am prezentat anvelopa financiară pentru Legea salarizării, precum și proiectul unui acord politic pe elementele centrale ale Legii salarizării.

„Sunt niște proiecte foarte importante legate de proiectele norvegiene. Guvernul își asumă să susțină Via Transilvania, un lucru cu care ne mândrim în turismul la nivel global, chiar. Un proiect care nu mai putea fi finalizat prin PNRR, privind turismul lent în Delta Dunării, va fi transferat pe fonduri norvegiene. Este proiectul de suflet al lui Ivan Patzaichin care a dorit ca turismul să se facă fără șalupe”, a mai precizat Dragoș Pîslaru.

Știre inițială

„Suntem la finalul unei ședințe legate de PNRR. Mă bucur că a fost aprobată cererea de plată de 2,6 miliarde de euro de către Comisia Europeană. Ne asigură fluxul de plăți din iunie ca să plătim constructorii și beneficiarii”, a declarat Ilie Bolojan.

El a afirmat totodată că este important să nu pierdem fonduri europene, adăugând că pentru absorbție "sunt două direcții importante convenite azi".

„Am stabilit ce e de făcut în următoarele două săptămâni. Avem de îndeplinit reformele ca să ni se vireze banii. Avem un număr importante de jaloane care trebuie îndeplinite, peste 35, dintre care 9 sunt foarte importante, cu reforme în domenii cu potențial de discuții ample în spațiul public."

Potrivit acestuia, toate proiectele care vor fi finalizate în următoarele două săptămâni să fie depuse la Parlament ca inițiative legislative ale membrilor Guvernului, să fie dezbătute în procedură de urgență și le mulțumesc anticipat parlamentarilor pentru sprijinul lor.

„Din cele 9 reforme, cu o pondere de peste 7 miliarde de euro, unele au deja acordul CE, cum este proiectul de lege privind utilizarea terenurilor degradate de la ADS prin licitații cu investiții pentru regenerabile. Avem finalizat și proiectul privind digitalizarea cercetării. Sunt discuții avansate pe câteva proiecte de lege importante și până săptămâna viitoare vom primi opinia CE astfel încât proiectele să fie promovate de Parlament până la finalul săptămânii următoare”, a mai precizat premierul.

El a adăugat că un al treilea pachet de reforme sunt cele în renegocieri. Legea apelor, cum vor fi finanțate investițiile în baraje și diguri, precum și la decarbonizare și la legislația privind salarizarea.

„Avem un angajament de a modifica legea salarizării astfel încât salariile în sectorul public să fie stabilite în mod transparent. O corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitate, o echitate în acest sector și un nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei noastre. Azi avem cheltuieli disproporționat de mari raportat la veniturile bugetare. Vor fi discuții între partide, între Ministerul Muncii și zona profesională din fiecare domeniu și se cuvine să prezint câteva date care nu pot fi ocolite. Avem 1.280.000 de posturi la finele lui 2025. Avem politici salariale decuplate de dinamica productivității muncii. Decalajul de salarizare dintre privat și public se adâncește. Avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din UE dar va procent cele mai mari cheltuieli salariale ca pondere în veniturile fiscale, de 40%. Este o poziționare care nu ne avantajează și o restrângere pe care trebuie să o ia în seamă orice legiuitor.

Ce vom propune ține seama de angajamentele României de reducerea deficitului bugetar și de constrângerile care înseamnă menținerea unui procent cu foarte puțin peste 8% din PIB cu anvelopa salarială. Nu ne putem permite, azi avem 166 de miliarde de lei cheltuieli de salarii, adică 8,1%. Nu avem decât două posibilități reale: o creștere de amplitudine mică sau dacă se doresc creșteri mai mari, singura soluție este să reducem personalul acolo unde nu se justifică."

Premierul i-a mulțumit președintelui Nicușor Dan care, prin Radu Burnete, a generat o dezbatere la Parlament, precizând că speră ca în zilele următoare oamenii politici să cadă de acord asupra unor reforme sustenabile, „făcute cu cap și care țin cont de situația financiară și să găsească o formulă normală".

„A doua componentă importantă pe PNRR este accelerarea și finalizarea lucrărilor. La multe ministere avem întârzieri mari a plăților. Vrem să le aducem la zi în următoarele 2-3 săptămâni.

Vom asigura transparența totală a modului în care se fac tragerile și plățile. Se vor face publice plățile și nivelul de absorbție pe fiecare minister. Săptămâna aceasta s-a discutat proiectul de HG privind legat de acordarea sporurilor pe fondurile europene de performanță", a mai precizat Ilie Bolojan.

Președintele Consiliului Fiscal îi contrazice pe liderii PSD: „Nu există un dezastru economic”

Despre programul SAFE

Premierul interimar a vorbit totodată și despre programul SAFE, afirmând că, deși „guvernul este interimar, de ceea ce se va întâmpla va depinde în mare măsură dacă se va face sau nu absorbția. Un alt element important este programul SAFE pe care România l-a derulat în aceste luni și mă bucur că s-a finalizat astfel încât până la finalul lunii să putem semna contractul de împrumut cu CE, precum și contractele individuale astfel încât să-l putem închide până în 2030.”

„În spațiul public, a fost contestată decizia. Este o decizie corectă din punct de vedere bugetar. România are bugete care nu vor putea coborî în anii următori sub 2,5% din PIB. Avem situația din Ucraina și avem un angajament al NATO de a contribui cu sume mai mari. Cu deficitele noastre, nu putem să nu recurgem la credite în anii următori. Din cele 2,3%, componenta de înarmare este de 1% din PIB. Avem două posibilități: să contractăm credite din piață sau să accesăm SAFE, cu o perioadă de rambursare de 40 de ani și dobânzi mai mici. România a făcut bine că l-a accesat.”

El a afirmat că în spațiul public au existat discuții legate de arhitectura programului, precizând că aceasta „a fost decisă la ședința CSAT înainte de summitul NATO de la Haga. Vom prezenta o copie a unei adrese din care rezultă clar că la solicitarea premierului Ciolacu, CSAT a decis ca această coordonare să se facă de cancelaria primului-ministru, cu sprijinul ministerelor implicate.”

Potrivit acestuia, cea mai mare componentă este alocată MApN, dar una este și pentru infrastructura capetelor de autostradă către Moldova și Ucraina.

Despre datele INS

Legat de ultimele date INS, Ilie Bolojan a afirmat: „Nu fug de subiectul datelor INS. Datele nu sunt o surpriză, sunt un efect al mai multor factori. Inflația este un rezultat cumulat al mai multor factori. Dacă arunci bani în piață, vei crea inflație și am plecat de anul trecut o inflație mare. Sunt cele două procente în plus la TVA, efectele războiului din iran și liberalizarea prețurilor la energie. Vom vedea că inflația anuală va începe s scadă, iar în luna iulie ne vom duce către 8%, iar în august la 6%.”

„Creșterea economică, cu al doilea trimestru de recesiune tehnică. Era și ea previzibilă, dar este un semne de însănătoșire a economiei. Și anii trecuți am avut creșteri mici, dar atunci s-a stimulat consumul (…) Orice corecție are efecte de contracție economică. Ca să reduci deficitul, reduci consumul pe datorie. Că suntem pe calea cea bună reducerea deficitului de anul trecut. Este total fals că a fost o inginerie contabilă prin amânarea facturilor. Anul trecut, pe ESA a fost deficit de 6,9% din PIB.”

El a declarat că este „anormal și imoral ca atunci când guvernele noastre din 2023-2024 au dat foc la acoperișul casei, au generat deficite prin aruncare banilor în scop electoral, să vii să critici pe cel care vine să stingi focul. Când stingi focul, apa mai dutrge câte ceva, care oricum nu mai putea fi salvat.”