Rețea de sabotaj coordonată de Rusia, în spatele incendiului de lângă Romarm Brașov
Serviciul Român de Informații a confirmat oficial luni că incendiul devastator izbucnit în noaptea de 13 spre 14 septembrie la o hală industrială din Brașov nu a fost un accident, ci rezultatul unei operațiuni de sabotaj orchestrate din Federația Rusă. Acțiunea a avut loc în imediata vecinătate a uzinei de armament Carfil, filială a companiei naționale Romarm, și face parte dintr-o campanie extinsă a Moscovei de a lovi infrastructura de apărare europeană.
În urma unei anchete complexe realizate alături de parteneri interni și internaționali, Serviciul Român de Informații (SRI) a destructurat o grupare de sabotori dirijată direct din Federația Rusă. Această rețea este responsabilă pentru provocarea incendiului din 14 septembrie 2026, care a avut loc pe platforma industrială Carfil din Brașov, chiar lângă societatea CARFIL SA, subsidiară a CN ROMARM.
Datele obținute de anchetatori arată că executanții sunt cetățeni proveniți din fostul spațiu sovietic, dar care aveau rezidență în diverse țări ale Uniunii Europene. În prezent, pe numele acestora se derulează proceduri judiciare atât în România, cât și în alte state europene, printr-o cooperare strânsă între autorități.
O campanie extinsă împotriva obiectivelor militare din Europa
Misiunile grupării coordonate de la Moscova depășeau granițele României. Potrivit informațiilor colectate de SRI, sabotorii primiseră o listă amplă de ținte la nivel regional, care includea fabrici de armament de stat și private, dar și alte infrastructuri cu relevanță militară și industrială.
Incidentul de la Brașov se înscrie într-o strategie mai largă a Federației Ruse de a desfășura operațiuni de sabotaj pe teritoriul european. De altfel, investigațiile derulate pe parcursul acestui an au scos la iveală și alte tentative similare pe teritoriul României. Printre obiectivele vizate s-au numărat baze militare internaționale, precum și facilități folosite pentru antrenarea trupelor ucrainene. Conform evaluării SRI, scopul acestor atacuri este „intimidarea, afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională”.
Acest caz vine la scurt timp după un alt incident major. Pe 8 septembrie 2026, SRI, în colaborare cu DIICOT și alte structuri, a anunțat dejucarea unei alte operațiuni rusești de sabotaj în România. Atunci, un cetățean rus stabilit în țara noastră a fost reținut și arestat preventiv pentru tentativă la acte de diversiune, după ce, potrivit DIICOT, a fotografiat și a transmis date despre obiective militare românești și aliate, acționând sub coordonarea unei alte persoane.
Filmul incendiului de la Brașov și imaginile surprinse înainte de izbucnirea flăcărilor
Cu puțin timp înainte ca hala din Brașov să fie cuprinsă de flăcări în dimineața zilei de 14 septembrie, camerele de supraveghere au surprins mișcări suspecte. Înregistrările video apărute în presa locală arată cum, în jurul orei 02:50, un individ urcă pe acoperișul clădirii folosind scara de incendiu. Zece minute mai târziu, la ora 03:00, persoana respectivă este văzută părăsind zona. Totuși, imaginile nu surprind momentul exact al declanșării focului și nu demonstrează direct dacă acel individ este autorul incendiului sau membru al rețelei de sabotaj.
Alerta la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Brașov a fost dată la ora 03:38. La fața locului au fost mobilizate patru autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autoscară și un echipaj SMURD. Pompierii au luptat cu flăcările aproximativ patru ore, reușind să lichideze incendiul în jurul orei 07:30. Deși nu s-au înregistrat victime, focul a distrus circa 1.000 de metri pătrați dintr-o hală unde își desfășurau activitatea o stație ITP, două service-uri auto și o spălătorie-curățătorie.
Metodele rusești de recrutare: de la bani ușori pe rețelele sociale, la șantaj și asasinate
Pentru a preveni astfel de incidente, Serviciul Român de Informații a detaliat modul în care serviciile rusești își racolează executanții, exploatând în special persoane cu probleme financiare, dependențe sau cazier. Totul începe, de obicei, cu propuneri aparent banale în mediul online.
„SRI atrage atenția că recrutarea se desfășoară, de regulă, prin rețele sociale. Persoanelor abordate li se oferă inițial bani pentru activități punctuale, precum observarea sau fotografierea unor obiective. Ulterior, sarcinile devin tot mai grave, putând ajunge la distrugeri, incendieri sau chiar asasinate. În cazul unui refuz, coordonatorii pot recurge la presiuni și șantaj” - Serviciul Român de Informații.
Pentru a-și șterge urmele, membrii acestor rețele utilizează metode specifice de conspirativitate: călătoresc, se cazează și fac plăți folosind identitățile altor persoane, comunică prin aplicații criptate și folosesc cartele telefonice emise în state terțe. SRI precizează însă că aceste indicii trebuie analizate cumulativ și în context, deoarece, luate individual, nu demonstrează automat implicarea unei persoane în acțiuni de sabotaj.
În prezent, SRI continuă investigațiile privind operațiunile de sabotaj de pe teritoriul național, acționând în strânsă colaborare cu DIICOT, Direcția Generală de Informații a Apărării din cadrul MApN și Ministerul Afacerilor Interne. De asemenea, instituția cooperează permanent cu partenerii naționali, europeni și transatlantici pentru a contracara aceste amenințări, a securiza infrastructurile vizate și a informa cetățenii despre tactica rețelelor ostile.
Explorează subiectele:
