Rețelele de caritate: O „ușă din spate” pentru finanțarea Frăției Musulmane
Rapoartele privind activitățile secrete ale grupărilor extremiste au forțat Statele Unite și statele europene să își reconsidere abordarea față de mișcările Frăției Musulmane pe teritoriile lor, precum și extinderea acesteia în statele aliate din Orientul Mijlociu, într-o încercare de a combate activitățile de finanțare ale grupării chiar de la sursă.
Zilele trecute, Departamentul Trezoreriei SUA a impus sancțiuni asupra unui lider al Frăției Musulmane, Mahmoud El-Abiary, cetățean austriac rezident în Marea Britanie, alături de alte trei persoane și trei entități. Aceștia sunt acuzați că au oferit sprijin financiar și material mișcării Hamas, după ce au colectat fonduri sub paravanul unor activități caritabile, transferându-le apoi către aripa militară a mișcării palestiniene.
Sancțiunile decise de Washington au fost însoțite de un angajament din partea administrației președintelui Donald Trump de a continua urmărirea implacabilă a teroriștilor și a finanțatorilor acestora. Trezoreria SUA a subliniat că măsurile îi vor viza pe toți cei care operează sub acoperirea organizațiilor caritabile, a companiilor sau a rețelelor financiare secrete.
O schimbare majoră
Jurnalistul arab Imran Al-Hayas notează, într-o postare pe platforma X, că America lovește acum Frăția Musulmană „cu o mână de fier”. Includerea lui Mahmoud El-Abiary pe listele de terorism este considerată o lovitură aplicată celui mai înalt nivel de conducere globală al organizației, marcând o schimbare majoră în direcția acțiunilor împotriva rețelelor grupării.
Analizând modul în care fațadele caritabile sunt exploatate în activitatea secretă a Frăției Musulmane, activistul sirian Abdo Ahmed Al-Dibo afirmă, pe aceeași platformă, că sancțiunile americane îl vizează direct pe El-Abiary, oficial de rang înalt din cadrul Frăției și locuitor al Marii Britanii. Acesta ocupă funcția de Secretar General al Secretariatului General al grupării, susținând activ eforturile de strângere de donații pentru Hamas.
Activistul subliniază că sancțiunile americane au vizat și compania Tujah Bulah Global, cu sediul în Indonezia, despre care Washingtonul afirmă că participă la colectarea de donații pentru aripa militară a Hamas. De asemenea, a fost vizată asociația caritabilă Madad Palestine din Fâșia Gaza – înființată ca paravan pentru strângerea de fonduri pentru Hamas – precum și o companie comercială cu sediul în Turcia, care a transferat sute de mii de dolari către mișcarea palestiniană.
Acțiunile Washingtonului împotriva Frăției Musulmane nu pot fi privite izolat de evoluția abordării americane față de această organizație, trecând de la o simplă perspectivă politică la un blocaj economic și urmăriri penale împotriva uneia dintre cele mai periculoase rețele de finanțare legate de extremism.
Observatorii consideră că această caracterizare americană a Frăției Musulmane deschide calea pentru viitoare clasificări mai ample ale organizației internaționale în ansamblu, nu doar a unor indivizi sau entități izolate. Destructurarea stratului administrativ și financiar superior al Frăției demontează direct narațiunile privind munca lor de predicare sau acțiunile pur caritabile.
Infiltrarea în Congres
De la începutul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, în ianuarie 2025, Washingtonul a luat o serie de măsuri pentru a urmări activitățile Frăției Musulmane pe teritoriul american și în statele din Orientul Mijlociu care se confruntă cu tensiuni.
O investigație realizată de publicația Washington Free Beacon a dezvăluit că Abdul El-Sayed, un candidat de stânga la alegerile pentru Senatul SUA din partea statului Michigan pentru anul 2026, „a prezidat o serie de evenimente de strângere de fonduri la bordul unor iahturi de lux în favoarea unei organizații islamice non-profit asociate cu Frăția Musulmană”.
Raportul detaliază că unul dintre aceste evenimente, desfășurat la bordul unui iaht privat de lux în portul New York, a inclus un discurs care îndemna comunitatea musulmană să fie alături de mișcările Hamas și Hezbollah și să înceteze condamnarea terorismului. Mai mult, El-Sayed a fost prezent la patru evenimente organizate de Islamic Relief USA (IRUSA) sub sloganul „O croazieră pentru o cauză” în Washington D.C., Miami, Chicago și New York, în primăvara anului 2019, potrivit materialelor promoționale de pe rețelele de socializare.
„Participarea candidatului la Senatul SUA, Abdul El-Sayed, la aceste croaziere ridică noi semne de întrebare cu privire la legăturile sale cu extremiștii, în contextul în care concurează împotriva reprezentantei Haley Stevens în alegerile primare din statul Michigan, programate pentru 4 august”, notează publicația.
Evocând temerile legate de infiltrarea Frăției în cadrul instituțiilor americane, ziarul amintește că în anul 2024, Comisia pentru Căi și Mijloace din Camera Reprezentanților a deschis o investigație asupra finanțelor IRUSA, organizație care asigură aproape o treime din veniturile anuale ale Islamic Relief Worldwide. Anterior, în 2018, Comisia de Supraveghere din Camera Reprezentanților a descris IRUSA drept „un exemplu flagrant al influenței Frăției Musulmane în Statele Unite”.
Washington Free Beacon subliniază, de asemenea, că Ahmed Shehata, directorul executiv al IRUSA – care a donat 500 de dolari campaniei electorale a lui Abdul El-Sayed – s-a confruntat cu critici pentru participarea sa la ceea ce Programul privind Extremismul al Universității George Washington a descris drept o „activitate pro-Frăția Musulmană”. Lista a inclus și alte nume asociate cu „abordarea jihadistă” din America de Nord.
Experiența din statele europene
De la un raport francez publicat în 2025 privind infiltrarea Frăției Musulmane în orașe și instituții din interiorul țării prin „uși din spate” suspecte, statele europene au început să ia măsuri stricte în monitorizarea rețelelor și a activităților secrete de finanțare.
Una dintre experiențele europene proeminente în combaterea mișcărilor Frăției Musulmane și a finanțării străine este cea a Danemarcei. Platforma Al-Arab Mubasher notează că „Danemarca a înregistrat în ultimii ani o schimbare notabilă în politicile sale privind finanțarea străină a instituțiilor religioase și a asociațiilor civile, o mișcare ce reflectă o tendință europeană tot mai mare de a înăspri controlul asupra surselor de finanțare externă”. Această tendință este alimentată de temerile că anumite entități exploatează aceste fonduri pentru a-și extinde influența în cadrul societăților europene.
Guvernul danez a trecut de la simple măsuri de control administrativ la adoptarea unor legi care acordă autorităților puteri sporite de a revizui sursele de finanțare, de a audita fluxurile de capital și de a asigura că asociațiile religioase respectă legile daneze și principiile democratice, impunând cerințe stricte de transparență financiară.
„Această mișcare vine într-un moment în care controversa crește în mai multe capitale europene cu privire la activitățile unor asociații legate ideologic sau organizațional de Frăția Musulmană. Rapoarte și studii europene indică faptul că acestea s-au bazat pe rețele de finanțare transfrontaliere pentru a-și extinde prezența pe continent prin instituții religioase, culturale și caritabile”, mai arată raportul.
Noua legislație daneză va afecta direct capacitatea asociațiilor afiliate Frăției Musulmane, sau a altor organizații cu ramificații externe, de a obține finanțare prin mecanismele folosite în anii precedenți.
Aceste măsuri din Danemarca coincid cu sancțiunile recente impuse de Trezoreria SUA asupra liderilor și entităților Frăției Musulmane, sancțiuni care vizează direct persoane precum Mahmoud El-Abiary și rețelele implicate în colectarea de fonduri sub acoperirea muncii caritabile pentru aripa militară a Hamas.
